• Tweet

Zeci de proprietari din Otopeni sunt revoltați de proiectul căii ferate care ar urma să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni. Printre aceștia se numără și administratorii singurului patinoar funcțional din țară, construit de omul de afaceri Ion Țiriac în cărei clădire funcționează și sala de gimnastică a Nadiei Comăneci, proiect realizat sub egida Fundatiei Țiriac în colaborare cu Fundația Nadia Comăneci.

Administratorul patinoarului, Eduard Pană, a declarat, pentru EVZ, că există riscul ca cea mai modernă bază sportivă de acest gen din România, în care mii de copii vin, gratuit, să se antreneze, riscă să fie închisă și a strâns 1.500 de semnături ale oamenilor din zonă, personalități ale sportului dar și părinți și bunici ai micuților prin care solicită modificarea proiectului și a cerut o întrevedere la premierul Viorica Dăncilă.

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind Tronsonul de cale ferată București - Nord - Otopeni, aflat în dezbatere publică, provoacă deja controverse. Oamenii care locuiesc în apropierea viitoarei linii sunt nemulţumiţi de modul în care se fac exproprierile şi spun că trenurile vor trece la doar câţiva metri de casele lor. În această situaţie sunt 63 de proprietari care au terenuri sau case pe locul unde ar urma să fie construit tronsonul de cale ferată. Totodată, în acea zonă este amplasat singurul patinoar din Capitală, Telekom Arena, construit și administrat de Fundația Ion Țiriac.

Administratorul patinoarului, fostul mare sportiv Eduard Pană, component al echipei de hochei a României, a declarat, pentru EVZ, că această construcție ar afecta grav activitatea sportivă. „Construcția va perturba clar această adevărată oază de gheață care a salvat hocheiul juvenil. Părinții și bunicii copiilor din toate localitățile din jur ne mulțumesc că le oferim șansa micuților să practice un sport. Vă dați seama, odată cu începerea construcției vor fi aici zeci de camioane, zgomot, iar dacă se finalizează trenul va trece la mică distanță de patinoar unde nu mai poți face performanță", a precizat Eduard Pană. Acesta a precizat că există, deja, o cale ferată care poate fi utilizată pentru a se ajunge la terminalul Aeroportului Otopeni, fără a fi necesară construirea unui nou tronson. „Această cale ferată, începând cu spatele patinoarului unde se află gara, duce până la o clinică de aici din Otopeni. În spatele ei, este o cale ferată care probabil duce la Constanţa şi care se poate lega printr-un nod de cale ferată. Astfel, aceste linii vor fi duse la terminalul Otopeni făcând un mic ocol în Otopeni" , a adăugat Eduard Pană,

La rândul ei, Roxana Mărişoiu, unul dintre cei care urmează să fie expropriaţi, şi-a cumpărat o casă în apropiere de Aeroportul Otopeni, în urmă cu doi ani. Nu şi-a imaginat vreodată că pe viitor un tren ar putea trece la doar patru-cinci metri de locuinţa sa. „Având în vedere că trenul e suprateran, piciorul podului o să vină la 6 metri deasupra, deci încercaţi să vă imaginaţi că pilonul o să ajungă la extremitatea superioară a ferestrei, umbrind casa, determinând vibraţii şi poluare fonică şi practic viaţa devine incompatibilă aici", a declarat Roxana Mărişoiu, citată de Digi24. „Gardul meu o să dispară, poarta mea o să dispară, poarta vecinului şi pilonul probabil va intra în curtea din proximitate. Aici o să dispară toate utilităţile, fosa care deserveşte casa, căminul de apă şi noi presupunem că va merge acest picior de pod până la nivelul maşinii sau chiar mai în spate", a mai spus Roxana Mărişoiu.

„Sigur că nimeni nu îşi poate închipui că poate să locuiască cu un tren care trece zilnic, probabil de sute de ori. Nu ne imaginăm cum ar putea să primească autorizaţia de construire în condiţiile în care nu este respectată această normă care impune de la axul liniei de cale ferată 100 de metri distanţă pentru orice tip de construcţie”, spune și Adrian Cuculis. Statul ar urma să exproprieze 126 de metri pătraţi din cei 300 pe care îi are Roxana, cu 211 lei pentru un metru pătrat. Aceasta spune că o soluţie ar fi fost ca statul să exproprieze întreg terenul, la valoarea pieţei. În aceeaşi situaţie sunt zeci de proprietari din zonă.

„34 de euro în zona asta mi se pare foarte puţin. Nu ar fi vorba de bani, e vorba de ce rămâne: gălăgie, trepidaţii, zgomot. Mai ne trebuie un şanţ să treacă şi bărcile şi avem de toate. Avioanele le ştim de atâta timp. (Veţi rămâne aici să locuiţi?) Păi unde să mă duc? Aici m-am născut, aici am deschis ochii, aici sper să îi închid... nu ştiu”, spune, la rândul lui, Laurenţiu Gându.

„Ne afectează pentru două terenuri pe care le avem în zonă. Unul în jur de 3000 şi ceva de metri pătraţi şi suprafaţa expropriată este de 3000, dar în condiţiile în care ar trebui să se stabilească şi limita legală de distanţă de siguranţă ar mai trebui să se ia 100 de metri”, a adăugat și Mariana Iancu. În aceeaşi situaţie se află o clădire de birouri, dar şi un hotel.

Reacția CFR

Față de nemulțumirile oamenilor, CFR anunță că „modernizarea liniei de cale ferată București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă București, Faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă Bucureștiˮ este un proiect major de dezvoltare a infrastructurii feroviare printr-o variantă de traseu proiectată cu un impact minim asupra tuturor clădirilor situate în zona amplasamentului actual. Soluția pentru implemetarea acestui proiect implică un traseu de cale ferată suprateran, situat pe partea stângă a Străzii Drumul Gării Odăi, pe amplasamentul obiectivului urmând a fi construie doar pilele viaductului și un drum de acces tehnologic.

Astfel, noua construție nu va afecta nici proprietățile și nici accesul la acestea, deoarece înălțimea viaductului va fi de minimum 7,5 m, iar distanțele măsurate de la axul căii vor avea minimum 12,18 m și maximum 24,28 m. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, CFR SA va reabilita strada Drumul Gării Odăii, iar dacă va fi cazul, utilitățile existente (conducte apă, canal, rețele electrice și de telecomunicații) vor fi relocate, cheltuielile aferente urmând a fi suportate tot de CNCF „CFR" S.A.