ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Englezește, țigănește și românește

Postat la: 14.02.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Englezește, țigănește și românește

Dacă pocim limba română cu barbarisme englezești nu mai suntem români, pentru că ni se schimbă structura mentală și nu vom mai gândi ca niște români.

Neologismele sunt adoptate constant în limbă, pentru că limba este vie și evoluează constant. De exemplu nimeni nu a stat la vremea resoectivă să găsească un corespondent românesc pentru cuvântul "telefon".
Barbarismele însă sunt cuvinte împrumutate inutil, pentru care deja există corespondent în limba română. Adică în loc să te duci la un prânz, te duci la un lunch (se citește lanci).
Barbarismele englezești au invadat limba română, mai ales la nivelul clasei mijlocii urbane nu doar din cauza snobismului și aculturației, ci și din cauza comodității, a lenei mintale. Să vă explic.
Dintr-un anumit punct de vedere limba engleză îmi amintește de limba țigănească. În ambele limbi același cuvânt poate avea sensuri diferite, în funcție de context.
Exact din acest motiv englezismele invadează limba română, pentru că sunt mult mai ușor de folosit, pot fi folosite ca sinonim pentru mai multe cuvinte, fără să îți mai bați capul prea tare căutând cuvântul românesc potrivit.
De exemplu adjectivul "mișto", preluat și în argoul românesc poate însemna bine, frumos, drăguț, amuzant samd. Apropo, dacă ați inclus cuvântul "mișto" în vocabularul dumneavoastră vă sugerez ca exercițiu de gimnastică a minții să renunțați la acest cuvânt, să vorbiți fără "mișto". Veți vedea cât vi s-a pervertit vocabularul, pentru că ce trebuia să pară natural, adică limba maternă, devine dintr-odată dificil. Veți avea nevoie de eforturi pentru a vorbi fără "mișto".
La fel este și adjectivul țigănesc baro, care însă nu a intrat în argoul românesc, cu o excepție.
În funcție de context, baro poate să însemne lung, mare, mult, foarte samd.
De aici cuvântul argotic "barosan", care desemnează o persoană importantă. Baro înseamnă mare, iar san este verbul a fi. Deci barosan înseamnă literalmente "este mare"
Dar mai poți spune "Tu san khalo baro", adică "tu ești foarte negru" sau "Si man parai (love) baro", adică "eu am bani mulți". Cred că se mai spune și "Ciuri baro", adică cuțit mare, lung.
În engleză este exact ca în țigănească. Cuvântul englez "cool" (se citește cul) a intrat și în vocabularul păsăresc "romglez".
În engleză "cool" are o mulțime de sensuri, de la răcoritor, de exemplu "cool drinks", băuturi răcoritoare, până la calm, de exemplu "stay cool", adică "fii calm, păstrează-ți calmul". În "romgleză" cuvântul englezesc "cool" a intrat cu unul dintre sensurile sale, devenind un echivalent al lui "mișto".
Degradarea limbii române pare a se agrava, trecându-se la stadiul următor, după preluarea cuvintelor străine din vocabular urmează și imitarea sau preluarea sintaxei limbii străine. Așa ceva nu au reușit în 2000 de ani niciunul dintre popoarele cu care am intrat în contact și ne-au influențat limba. Am preluat cuvinte slave, grecești, turcești, franțuzești etc, însă sintaxa limbii române a rămas întotdeauna aceeași, sintaxa unei limbi mărețe, urmașa limbii latine.
Acum se schimbă și sintaxa, de către engleziții noștri. De exemplu în urma unei explicații, interlocutorul răspundea aprobator: "are sens (ce spui)". Acum se răspunde "face sens", de la englezescul "It make sense". Am mai întâlnit acest fenomen în Basarabia, unde este denumit "calchiere" din limba rusă, de la expresia ce denumește copierea cu hârtia de calc. Cuvintele românești sunt folosite pe structura rusească, într-o traducere cuvânt cu cuvânt. De exemplu în Basarabia de anul nou oamenii în loc să se salute cu "la mulți ani", spun bizarul salut "cu sărbătoarea", care este traducerea expresiei rusești "S prazdnikom".
Gândurile din capul omului sunt și imagini, dar și cuvinte. Prin comunicarea verbală omul transformă gândurile în sunete. Dacă vorbești ca un străin, atunci automat gândești ca un străin și dacă gândești ca un străin atunci nu mai ești român.
Am aflat un lucru important când am trecut prin diplomație. Se spune în mod corect că limba diplomației a devenit engleza, limbă care după al doilea război mondial a înlocuit limba franceză, care la rândul său înlocuise latina.
Dar lucrul important și interesant pe care l-am aflat în diplomație este că uneori, la întocmirea de tratate, acorduri sau alte instrumente ale dreptului internațional, este preferată limba franceză și nu engleză. Motivul este acela că franceză, la fel ca româna, este moștenitoarea limbii latine și moștenind caracterul riguros, nu dă naștere interpretărilor, așa cum este cazul cu engleza.
Română, franceză, latina, sunt limbile riguroase și matematice, care exprimă într-un anumit fel nuanțele gândirii. Nu prea este nimic evaziv sau interpretabil, cum este uneori cazul în alte limbi, după cum am scris mai sus. Însă repet, dacă nu vorbești românește, atunci nu mai gândești românește, deci nu mai ești român.
De ce v-am făcut toată această teorie a chibritului? Pentru că "mă întorc la castravete", ca actorul Florin Piersic într-o celebră scenetă umoristică.
Dragii mei, "revoluția culturală" a lui Daniel David, ministrul Educației, vizează și scoaterea limbii latine din învățământ, pe lângă geografie și istorie, materii care de asemenea contribuie la menținerea și întărirea identității naționale a românilor.
Am scris postarea ca să particip și eu la dezbaterea publică lansată de Ministerul Educației privind "revoluția culturală".
Presupun că se poate participa la dezbatere și fără "voie de la poliție", ca să îl parafrazez pe Caragiale. Sper că nu mă voi trezi la ușă cu mascații lui Predoiu, pe motiv că scriu prostii subversive pe Facebook.

George Scarlat

loading...
PUTETI CITI SI...

Englezește, țigănește și românește

Postat la: 14.02.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Dacă pocim limba română cu barbarisme englezești nu mai suntem români, pentru că ni se schimbă structura mentală și nu vom mai gândi ca niște români.

Neologismele sunt adoptate constant în limbă, pentru că limba este vie și evoluează constant. De exemplu nimeni nu a stat la vremea resoectivă să găsească un corespondent românesc pentru cuvântul "telefon".
Barbarismele însă sunt cuvinte împrumutate inutil, pentru care deja există corespondent în limba română. Adică în loc să te duci la un prânz, te duci la un lunch (se citește lanci).
Barbarismele englezești au invadat limba română, mai ales la nivelul clasei mijlocii urbane nu doar din cauza snobismului și aculturației, ci și din cauza comodității, a lenei mintale. Să vă explic.
Dintr-un anumit punct de vedere limba engleză îmi amintește de limba țigănească. În ambele limbi același cuvânt poate avea sensuri diferite, în funcție de context.
Exact din acest motiv englezismele invadează limba română, pentru că sunt mult mai ușor de folosit, pot fi folosite ca sinonim pentru mai multe cuvinte, fără să îți mai bați capul prea tare căutând cuvântul românesc potrivit.
De exemplu adjectivul "mișto", preluat și în argoul românesc poate însemna bine, frumos, drăguț, amuzant samd. Apropo, dacă ați inclus cuvântul "mișto" în vocabularul dumneavoastră vă sugerez ca exercițiu de gimnastică a minții să renunțați la acest cuvânt, să vorbiți fără "mișto". Veți vedea cât vi s-a pervertit vocabularul, pentru că ce trebuia să pară natural, adică limba maternă, devine dintr-odată dificil. Veți avea nevoie de eforturi pentru a vorbi fără "mișto".
La fel este și adjectivul țigănesc baro, care însă nu a intrat în argoul românesc, cu o excepție.
În funcție de context, baro poate să însemne lung, mare, mult, foarte samd.
De aici cuvântul argotic "barosan", care desemnează o persoană importantă. Baro înseamnă mare, iar san este verbul a fi. Deci barosan înseamnă literalmente "este mare"
Dar mai poți spune "Tu san khalo baro", adică "tu ești foarte negru" sau "Si man parai (love) baro", adică "eu am bani mulți". Cred că se mai spune și "Ciuri baro", adică cuțit mare, lung.
În engleză este exact ca în țigănească. Cuvântul englez "cool" (se citește cul) a intrat și în vocabularul păsăresc "romglez".
În engleză "cool" are o mulțime de sensuri, de la răcoritor, de exemplu "cool drinks", băuturi răcoritoare, până la calm, de exemplu "stay cool", adică "fii calm, păstrează-ți calmul". În "romgleză" cuvântul englezesc "cool" a intrat cu unul dintre sensurile sale, devenind un echivalent al lui "mișto".
Degradarea limbii române pare a se agrava, trecându-se la stadiul următor, după preluarea cuvintelor străine din vocabular urmează și imitarea sau preluarea sintaxei limbii străine. Așa ceva nu au reușit în 2000 de ani niciunul dintre popoarele cu care am intrat în contact și ne-au influențat limba. Am preluat cuvinte slave, grecești, turcești, franțuzești etc, însă sintaxa limbii române a rămas întotdeauna aceeași, sintaxa unei limbi mărețe, urmașa limbii latine.
Acum se schimbă și sintaxa, de către engleziții noștri. De exemplu în urma unei explicații, interlocutorul răspundea aprobator: "are sens (ce spui)". Acum se răspunde "face sens", de la englezescul "It make sense". Am mai întâlnit acest fenomen în Basarabia, unde este denumit "calchiere" din limba rusă, de la expresia ce denumește copierea cu hârtia de calc. Cuvintele românești sunt folosite pe structura rusească, într-o traducere cuvânt cu cuvânt. De exemplu în Basarabia de anul nou oamenii în loc să se salute cu "la mulți ani", spun bizarul salut "cu sărbătoarea", care este traducerea expresiei rusești "S prazdnikom".
Gândurile din capul omului sunt și imagini, dar și cuvinte. Prin comunicarea verbală omul transformă gândurile în sunete. Dacă vorbești ca un străin, atunci automat gândești ca un străin și dacă gândești ca un străin atunci nu mai ești român.
Am aflat un lucru important când am trecut prin diplomație. Se spune în mod corect că limba diplomației a devenit engleza, limbă care după al doilea război mondial a înlocuit limba franceză, care la rândul său înlocuise latina.
Dar lucrul important și interesant pe care l-am aflat în diplomație este că uneori, la întocmirea de tratate, acorduri sau alte instrumente ale dreptului internațional, este preferată limba franceză și nu engleză. Motivul este acela că franceză, la fel ca româna, este moștenitoarea limbii latine și moștenind caracterul riguros, nu dă naștere interpretărilor, așa cum este cazul cu engleza.
Română, franceză, latina, sunt limbile riguroase și matematice, care exprimă într-un anumit fel nuanțele gândirii. Nu prea este nimic evaziv sau interpretabil, cum este uneori cazul în alte limbi, după cum am scris mai sus. Însă repet, dacă nu vorbești românește, atunci nu mai gândești românește, deci nu mai ești român.
De ce v-am făcut toată această teorie a chibritului? Pentru că "mă întorc la castravete", ca actorul Florin Piersic într-o celebră scenetă umoristică.
Dragii mei, "revoluția culturală" a lui Daniel David, ministrul Educației, vizează și scoaterea limbii latine din învățământ, pe lângă geografie și istorie, materii care de asemenea contribuie la menținerea și întărirea identității naționale a românilor.
Am scris postarea ca să particip și eu la dezbaterea publică lansată de Ministerul Educației privind "revoluția culturală".
Presupun că se poate participa la dezbatere și fără "voie de la poliție", ca să îl parafrazez pe Caragiale. Sper că nu mă voi trezi la ușă cu mascații lui Predoiu, pe motiv că scriu prostii subversive pe Facebook.

George Scarlat

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE