Noii dumnezei

Postat la: 15.09.2023 |

Noii dumnezei

Un magistrat extrem de experimentat, pe care ani de zile l-am apreciat fără rezerve, aflat în fruntea organizației judecătorilor, mi-a comunicat, nu cu multă vreme în urmă, o opinie înfiorătoare. Și anume că între noi și Dumnezeu nu mai există decât judecătorii. Firește, am fost șocat. Și de atunci mă tot gândesc cum de oameni cu scaun la cap au decolat într-un asemenea hal și au ajuns cu capul în nori. Și inevitabil sunt silit să fac o comparație între veniturile extrardinar de mari ale acestora și cele necuvenit de mici ale dascălilor. În definitiv, cu ce sunt dascălii mai prejos?

Nu numai judecătorii, dar și procurorii au venituri uneori de 10 ori și chiar de peste 10 ori mai mari decât cele ale profesorilor. Și totuși protestează. Vor venituri și mai mari. Vor să iasă la pensie cât mai devreme posibil. Vor să-și mențină pensiile nebazate pe contributivitate mai mari decât salariul pe care l-au primit. O bună parte dintre ei privesc cu dispreț restul societății, o privesc de sus, iar unii, cei pe care pe bună dreptate îi stimăm, se cred de-a dreptul dumnezei. Prin intermediul asociațiilor de magistrați, suntem avertizați asupra faptului că profesiunea pe care o practică, cea de judecători sau de procurori, este extrem de riscantă și extrem de stresantă. Și că, în ciuda veniturilor pe care le au, locurile de judecători și de procurori nu sunt ocupate în totalitate. Se manifestă în sistem o acută nevoie de forță de muncă. Concluzia pe care ar trebui să o tragem e că judecătorii și procurorii merită mai mult. Firește că merită mai mult. Dar nu într-o societate săracă. La sărăcirea căreia unii dintre ei au contribuit din plin. Prin soluțiile date într-o serie întreagă de procese. Se plâng acești judecători și procurori că, prin lege, viața lor este îngrădită. Nu au dreptul să facă afaceri colaterale. Desigur, în mod legal. Pentru că în mod ilegal mulți le fac. Și chiar și familia lor este lovită de o serie înteagă de interdicții. Este adevărat. Dar haideți să facem o comparație cu statutul profesorilor.

La fel cum reforma în domeniul justiției nu numai că a eșuat, dar a și fost din capul locului croită strâmb de troica Băsescu-Predoiu-Macovei, astfel încât cele patru coduri, cele mai importante legi după Constituție, trecute prin asumare de răspundere, au sute de articole neconstituționale, identificate ca atare de CCR, la fel a eșuat și marele proiect de țară lansat de Klaus Iohannis încă din primul său mandat. Așa zisa „Românie educată". Un dezastru care are un echivalent chiar în așa-zisa reforma a justiției. Cel mai recent exemplu, poate mărunt, dar totuși ilustrativ, este manualul de informatică. Într-o eră a revoluției informatice. Ei bine, în acest manual, elevii sunt învățați - ce credeți? - cum să folosească telefonul clasic. La cursuri, aceștia râd în hohote. Dar e totuși nevoie de un manual, de vreme ce acesta e de mult perimat. Iar ministrul Educației ne comunică senin că un nou manual de informatică va putea fi gata, dar nu înainte de 2025 -2026. Cam așa se întâmplă în țara în care procentul de analfabeți funcțional crește exponențial, la fel cum crește exponențial și numărul sentințelor și hotărârilor judecătorești abuzive. Dar, mai devreme sau mai târziu, avem nevoie de dascăli buni, pregătiți și remunerați corespunzător. Dacă nu vrem să distrugem cu desăvârșire ceea ce a mai rămas întreg din fibra acestui popor. Ceea ce presupune, între altele, și remunerarea corespunzătoare a dascălilor.

De ce dascălii, profesori, învățători și suplinitori, să aibă venituri mai mici decât procurorii, judecătorii și personalul auxiliar din justiție? În numele cărei rațiuni? Este importanța socială a actului de justiție superioară importanței sociale a educației?

A nu se înțelege ceva greșit. Eu pledez pentru mai multă responsabilitate, mai mult profesionalism, mai multă bună-credință și cinste din partea corpului magistraților, fără a solicita în vreun fel o diminuare a veniturilor acestora. Ei îndeplinesc o importantă funcție socială și, din această perspectivă, trebuie să fie respectați și remunerați corespunzător. În același timp, eu susțin necesitatea sporirii semnificative a remunerației și facilităților pentru dascăli. Am convingerea fermă că, fără o autentică revoluție în educația românilor, procurorii și judecătorii vor avea de-a face în viitor cu un număr din ce în ce mai mare de infractori.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Noii dumnezei

Postat la: 15.09.2023 |

0

Un magistrat extrem de experimentat, pe care ani de zile l-am apreciat fără rezerve, aflat în fruntea organizației judecătorilor, mi-a comunicat, nu cu multă vreme în urmă, o opinie înfiorătoare. Și anume că între noi și Dumnezeu nu mai există decât judecătorii. Firește, am fost șocat. Și de atunci mă tot gândesc cum de oameni cu scaun la cap au decolat într-un asemenea hal și au ajuns cu capul în nori. Și inevitabil sunt silit să fac o comparație între veniturile extrardinar de mari ale acestora și cele necuvenit de mici ale dascălilor. În definitiv, cu ce sunt dascălii mai prejos?

Nu numai judecătorii, dar și procurorii au venituri uneori de 10 ori și chiar de peste 10 ori mai mari decât cele ale profesorilor. Și totuși protestează. Vor venituri și mai mari. Vor să iasă la pensie cât mai devreme posibil. Vor să-și mențină pensiile nebazate pe contributivitate mai mari decât salariul pe care l-au primit. O bună parte dintre ei privesc cu dispreț restul societății, o privesc de sus, iar unii, cei pe care pe bună dreptate îi stimăm, se cred de-a dreptul dumnezei. Prin intermediul asociațiilor de magistrați, suntem avertizați asupra faptului că profesiunea pe care o practică, cea de judecători sau de procurori, este extrem de riscantă și extrem de stresantă. Și că, în ciuda veniturilor pe care le au, locurile de judecători și de procurori nu sunt ocupate în totalitate. Se manifestă în sistem o acută nevoie de forță de muncă. Concluzia pe care ar trebui să o tragem e că judecătorii și procurorii merită mai mult. Firește că merită mai mult. Dar nu într-o societate săracă. La sărăcirea căreia unii dintre ei au contribuit din plin. Prin soluțiile date într-o serie întreagă de procese. Se plâng acești judecători și procurori că, prin lege, viața lor este îngrădită. Nu au dreptul să facă afaceri colaterale. Desigur, în mod legal. Pentru că în mod ilegal mulți le fac. Și chiar și familia lor este lovită de o serie înteagă de interdicții. Este adevărat. Dar haideți să facem o comparație cu statutul profesorilor.

La fel cum reforma în domeniul justiției nu numai că a eșuat, dar a și fost din capul locului croită strâmb de troica Băsescu-Predoiu-Macovei, astfel încât cele patru coduri, cele mai importante legi după Constituție, trecute prin asumare de răspundere, au sute de articole neconstituționale, identificate ca atare de CCR, la fel a eșuat și marele proiect de țară lansat de Klaus Iohannis încă din primul său mandat. Așa zisa „Românie educată". Un dezastru care are un echivalent chiar în așa-zisa reforma a justiției. Cel mai recent exemplu, poate mărunt, dar totuși ilustrativ, este manualul de informatică. Într-o eră a revoluției informatice. Ei bine, în acest manual, elevii sunt învățați - ce credeți? - cum să folosească telefonul clasic. La cursuri, aceștia râd în hohote. Dar e totuși nevoie de un manual, de vreme ce acesta e de mult perimat. Iar ministrul Educației ne comunică senin că un nou manual de informatică va putea fi gata, dar nu înainte de 2025 -2026. Cam așa se întâmplă în țara în care procentul de analfabeți funcțional crește exponențial, la fel cum crește exponențial și numărul sentințelor și hotărârilor judecătorești abuzive. Dar, mai devreme sau mai târziu, avem nevoie de dascăli buni, pregătiți și remunerați corespunzător. Dacă nu vrem să distrugem cu desăvârșire ceea ce a mai rămas întreg din fibra acestui popor. Ceea ce presupune, între altele, și remunerarea corespunzătoare a dascălilor.

De ce dascălii, profesori, învățători și suplinitori, să aibă venituri mai mici decât procurorii, judecătorii și personalul auxiliar din justiție? În numele cărei rațiuni? Este importanța socială a actului de justiție superioară importanței sociale a educației?

A nu se înțelege ceva greșit. Eu pledez pentru mai multă responsabilitate, mai mult profesionalism, mai multă bună-credință și cinste din partea corpului magistraților, fără a solicita în vreun fel o diminuare a veniturilor acestora. Ei îndeplinesc o importantă funcție socială și, din această perspectivă, trebuie să fie respectați și remunerați corespunzător. În același timp, eu susțin necesitatea sporirii semnificative a remunerației și facilităților pentru dascăli. Am convingerea fermă că, fără o autentică revoluție în educația românilor, procurorii și judecătorii vor avea de-a face în viitor cu un număr din ce în ce mai mare de infractori.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE