Opțiunea care ar putea deschide cel de-al Treilea Război Mondial

Postat la: 27.02.2024 |

Opțiunea care ar putea deschide cel de-al Treilea Război Mondial

Care este poziția României față de scenariul invocat de Macron, posibila trimitere de trupe occidentale la sol în Ucraina, opțiunea care ar putea deschide cel de-al Treilea Război Mondial? Dacă acest mesaj va fi confirmat de realitate, atunci chiar lumea poate să-și ia adio de la speranțele create de ideologia bunăstării promovată de UE și apărată de NATO.

La încheierea unei conferințe destinate explorării unor noi modalități cât mai eficiente pentru a susține Ucraina, președintele francez a anunțat în clar că „nu poate fi exclusă" trimiterea de trupe occidentale la sol în Ucraina, cu mențiunea că, cel puțin în acest stadiu, nu există consens pentru a se trece la această etapă.

„Azi nu există un consens pentru a trimite în mod oficial, asumat și sprijinit ca atare, trupe la sol. Dar, în dinamica evenimentelor, nimic nu poate fi exclus. Dispunem de tot ceea ce este nevoie pentru ca Rusia să nu câștige acest război...Și avem convingerea că înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea în Europa" - a estimat Macron, conducătorul uneia dintre cele trei puteri nucleare din NATO. Dar, continua el, există „o ambiguitate strategică pe care o asum...și nu am spus deloc că Franța este în favoarea acestei măsuri...nu voi lămuri ambiguitatea existentă asupra dezbaterilor care au avut lor în această seară nu voi oferi nume. Spun doar că asta n-a fost enumerată printre opțiuni.. Mulți dintre cei care acum spun „Niciodată, niciodată" sunt cei care spuneau acum doi ani „niciodată tancuri, niciodată, avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune... Să constatăm cu umilință că adeseori avem o întârziere de 6 până la 12 luni. Acesta este obiectivul discuției din seara asta: totul este posibil dacă este util pentru a ne atinge obiectivul".

Ambiguitate strategică există și este normală această ultimă expresie modestă a reticenței finale înaintea declanșării extrem de posibile a unui conflict de mare intensitate, global, cu implicarea tuturor categoriilor de forțe. Sigur că mai există voci care se opun inițierii acestei opțiuni finale, fără putință de întoarcere, adică trimiterea de trupe la sol, acea opțiune „boots on the ground" care a marcat inițierea fazei active a confruntărilor în Irak sau Afganistan, cele două situații majore în care au fost implicate trupe din statele NATO.

În mod normal, o asemenea opțiune ar însemna schimbarea posturii strategice clasice a NATO și asta nu este ceva care să fie decis într-o conferință la Paris,. Ci la nivelul șefilor de state și guverne, evident după schimbarea de gardă la nivelul conducerii NATO și după aflarea rezultatelor bătăliei electorale din SUA. Deocamdată, în condițiile economice existente în Europa, discuția asta nu are o bază economică credibilă, din moment ce, cum spunea președintele Ucrainei, acolo nu ajung nici 30% din obuzele promise cu atâta patos de liderii occidentali. Afirmație la care răspunsul lui Macron este că „suntem nevoiți să constatăm că nu avem acel milion de obuze promise", vorbind chiar despre un „angajament imprudent" al colegilor săi șefi de stat și de guverne.

Dar, foarte sigur pe sine, Macron asumă un alt angajament în favoarea unui efort plenar în favoarea armatei ucrainene, asta presupunând o producție de armament mai mare în Europa și a anunțat crearea unei „coaliții pentru lovituri în profunzime" pentru a furniza Kievului „rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune". Interesant, așa cum este și inițiativa primului ministru ceh Petr Fiala care spune că 15 țări europene vor să susțină ideea cumpărării din afara Europei a munițiilor de care are nevoie Ucraina. Tehnic și politic, o deschidere care arată cât de fragilă este postura europeană în domeniu.

Tehnic, aceste discuții de acum pot da un semnal despre ce și-ar dori europenii să aibă ca mușchi desfășurați atunci când vor avea și armatele necesare și capacitățile de proiecție aferente pentru a fi proiectate în desfășurarea unor operațiuni complexe la mare distanță. Susținute de propaganda aferentă pe canalele tradiționale de care dispune orice armată națională, discuțiile de la Paris anunță începerea unei campanii importante de achiziționare și, eventual, dacă va fi cu ce și unde, de echipamente militare și, bucuria generalilor, ar putea să premeargă viitoare referendumuri pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Și asta ar fi interesant , în cazul nostru pentru că, așa cum se știe și cunoaște, s-ar putea reveni cu succes la folosirea unei forțe de muncă tinere și entuziaste, pe gratis, la marile șantiere de construcție și la muncile agricole.

Dar, în afară de acest aspect indubitabil, credeți că ar fi util să avem și părerea comandatului suprem, a domnului Iohannis, care să ne lămurească în ce privește poziția România și angajamentele luate (sau nu) cu această ocazie istorică, mai ales că a fost acolo alături de colegii săi din statele care mai toate ne sunt partenere strategice și, în orice caz, nu toate par să aibă aceeași atitudine față de perspectiva trimiterii eventuale de trupe la sol în Ucraina? Poate ar fi util. Dacă nu,. Să ne mulțumim că dl Arafat începe acțiunile anunțate în domeniul achiziționării celor necesare pentru tratarea pacienților în caz de război. Cheltuieli estimate la ce sume în raport cu achiziția de vaccinuri, spere exemplu? Chiar ar fi nevoie să iasă cineva să spună ceva, zic.

Cristian Unteanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Opțiunea care ar putea deschide cel de-al Treilea Război Mondial

Postat la: 27.02.2024 |

0

Care este poziția României față de scenariul invocat de Macron, posibila trimitere de trupe occidentale la sol în Ucraina, opțiunea care ar putea deschide cel de-al Treilea Război Mondial? Dacă acest mesaj va fi confirmat de realitate, atunci chiar lumea poate să-și ia adio de la speranțele create de ideologia bunăstării promovată de UE și apărată de NATO.

La încheierea unei conferințe destinate explorării unor noi modalități cât mai eficiente pentru a susține Ucraina, președintele francez a anunțat în clar că „nu poate fi exclusă" trimiterea de trupe occidentale la sol în Ucraina, cu mențiunea că, cel puțin în acest stadiu, nu există consens pentru a se trece la această etapă.

„Azi nu există un consens pentru a trimite în mod oficial, asumat și sprijinit ca atare, trupe la sol. Dar, în dinamica evenimentelor, nimic nu poate fi exclus. Dispunem de tot ceea ce este nevoie pentru ca Rusia să nu câștige acest război...Și avem convingerea că înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea în Europa" - a estimat Macron, conducătorul uneia dintre cele trei puteri nucleare din NATO. Dar, continua el, există „o ambiguitate strategică pe care o asum...și nu am spus deloc că Franța este în favoarea acestei măsuri...nu voi lămuri ambiguitatea existentă asupra dezbaterilor care au avut lor în această seară nu voi oferi nume. Spun doar că asta n-a fost enumerată printre opțiuni.. Mulți dintre cei care acum spun „Niciodată, niciodată" sunt cei care spuneau acum doi ani „niciodată tancuri, niciodată, avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune... Să constatăm cu umilință că adeseori avem o întârziere de 6 până la 12 luni. Acesta este obiectivul discuției din seara asta: totul este posibil dacă este util pentru a ne atinge obiectivul".

Ambiguitate strategică există și este normală această ultimă expresie modestă a reticenței finale înaintea declanșării extrem de posibile a unui conflict de mare intensitate, global, cu implicarea tuturor categoriilor de forțe. Sigur că mai există voci care se opun inițierii acestei opțiuni finale, fără putință de întoarcere, adică trimiterea de trupe la sol, acea opțiune „boots on the ground" care a marcat inițierea fazei active a confruntărilor în Irak sau Afganistan, cele două situații majore în care au fost implicate trupe din statele NATO.

În mod normal, o asemenea opțiune ar însemna schimbarea posturii strategice clasice a NATO și asta nu este ceva care să fie decis într-o conferință la Paris,. Ci la nivelul șefilor de state și guverne, evident după schimbarea de gardă la nivelul conducerii NATO și după aflarea rezultatelor bătăliei electorale din SUA. Deocamdată, în condițiile economice existente în Europa, discuția asta nu are o bază economică credibilă, din moment ce, cum spunea președintele Ucrainei, acolo nu ajung nici 30% din obuzele promise cu atâta patos de liderii occidentali. Afirmație la care răspunsul lui Macron este că „suntem nevoiți să constatăm că nu avem acel milion de obuze promise", vorbind chiar despre un „angajament imprudent" al colegilor săi șefi de stat și de guverne.

Dar, foarte sigur pe sine, Macron asumă un alt angajament în favoarea unui efort plenar în favoarea armatei ucrainene, asta presupunând o producție de armament mai mare în Europa și a anunțat crearea unei „coaliții pentru lovituri în profunzime" pentru a furniza Kievului „rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune". Interesant, așa cum este și inițiativa primului ministru ceh Petr Fiala care spune că 15 țări europene vor să susțină ideea cumpărării din afara Europei a munițiilor de care are nevoie Ucraina. Tehnic și politic, o deschidere care arată cât de fragilă este postura europeană în domeniu.

Tehnic, aceste discuții de acum pot da un semnal despre ce și-ar dori europenii să aibă ca mușchi desfășurați atunci când vor avea și armatele necesare și capacitățile de proiecție aferente pentru a fi proiectate în desfășurarea unor operațiuni complexe la mare distanță. Susținute de propaganda aferentă pe canalele tradiționale de care dispune orice armată națională, discuțiile de la Paris anunță începerea unei campanii importante de achiziționare și, eventual, dacă va fi cu ce și unde, de echipamente militare și, bucuria generalilor, ar putea să premeargă viitoare referendumuri pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Și asta ar fi interesant , în cazul nostru pentru că, așa cum se știe și cunoaște, s-ar putea reveni cu succes la folosirea unei forțe de muncă tinere și entuziaste, pe gratis, la marile șantiere de construcție și la muncile agricole.

Dar, în afară de acest aspect indubitabil, credeți că ar fi util să avem și părerea comandatului suprem, a domnului Iohannis, care să ne lămurească în ce privește poziția România și angajamentele luate (sau nu) cu această ocazie istorică, mai ales că a fost acolo alături de colegii săi din statele care mai toate ne sunt partenere strategice și, în orice caz, nu toate par să aibă aceeași atitudine față de perspectiva trimiterii eventuale de trupe la sol în Ucraina? Poate ar fi util. Dacă nu,. Să ne mulțumim că dl Arafat începe acțiunile anunțate în domeniul achiziționării celor necesare pentru tratarea pacienților în caz de război. Cheltuieli estimate la ce sume în raport cu achiziția de vaccinuri, spere exemplu? Chiar ar fi nevoie să iasă cineva să spună ceva, zic.

Cristian Unteanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE