A pierdut Ucraina războiul cu Rusia? Date și cifre la trei ani de război
Postat la: 23.02.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

După trei ani de război, liderul ucrainean Volodimir Zelenski este sub presiune, prins ca într-o menghină între armata rusă, care continuă să câştige teren în est, şi Donald Trump, care îl îndeamnă să negocieze rapid cu Vladimir Putin. În plus, el este îndemnat de Donald Trump, care îi pune la îndoială legitimitatea democratică, la fel ca Vladimir Putin, să organizeze alegeri. Iar în Ucraina, începe să se simtă miros de campanie prezidenţială.
Într-o întâlnire fără precedent de la începutul invaziei, preşedinţii american şi rus au convenit la 12 februarie să lanseze negocieri „imediate" pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Această decizie, care nu a fost discutată cu Kievul, a provocat o mare îngrijorare în rândul ucrainenilor şi al europenilor deopotrivă, preşedintele francez Emmanuel Macron avertizând în privinţa unei păci care ar fi „o capitulare" a Ucrainei.
De la revenirea sa la putere, Donald Trump a adoptat o linie dură împotriva omologului său ucrainean, reproşându-i că a „declanşat" războiul din Ucraina, în ciuda faptului evident că a fost vorba de o invazie rusă în ţară. Criticile sale au mai urcat o treaptă miercuri, după ce Volodimir Zelenski a denunţat negocierile ruso-americane care au avut loc în Arabia Saudită. Într-un mesaj violent publicat pe reţeaua sa socială, preşedintele american l-a descris pe omologul ucrainean drept un „dictator fără alegeri", şocând numeroşi lideri occidentali şi chiar aleşi din propria sa tabără.
Prin această remarcă, Donald Trump a pus sub semnul întrebării legitimitatea democratică a preşedintelui ucrainean şi a utilizat un argument fluturat în mod regulat de Kremlin. Alegerile parlamentare ar fi trebuit să aibă loc în octombrie 2023, iar alegerile prezidenţiale în martie 2024, dar legea marţială în vigoare în Ucraina din februarie 2022 nu a permis organizarea scrutinelor.
De asemenea, preşedintele american a afirmat în mod eronat că omologul său ucrainean are doar „4% opinii favorabile" în rândul concetăţenilor săi, fără a cita o sursă. Potrivit AFP, această cifră, transmisă de anumite media ruse, provine dintr-un „sondaj" informal realizat prin Telegram de către deputatul ucrainean pro-rus Oleksandr Dubinski, sancţionat de Washington în 2021 pentru presupusa sa apartenenţă la „o reţea de influenţă străină legată de Rusia".
În realitate, Volodimyi Zelenski are 57% opinii favorabile în Ucraina, potrivit ultimului sondaj realizat la începutul lunii februarie 2025 de Institutul Internaţional de Sociologie de la Kiev (KIIS). În timp ce 77% dintre ucraineni aveau încredere în el în decembrie 2023, popularitatea preşedintelui a scăzut la 52% în decembrie 2024, înainte de a-şi reveni cu cinci puncte în ultimele săptămâni.
În cazul - încă îndepărtat - al unei încetări a focului şi al organizării de alegeri prezidenţiale, va mai participa Volodimir Zelenski? Fosta vedetă a televiziunii ucrainene, care a declarat în timpul campaniei că nu doreşte decât un singur mandat, pare să fi fost slăbit.
„Efectul de stindard" care l-a susţinut după invazia rusă pare să se fi diminuat pe măsură ce războiul se prelungeşte şi ia viaţa a tot mai mulţi ucraineni. Volodimir Zelenski a indicat o cifră de 45 000 de soldaţi ucraineni ucişi, într-un interviu la începutul lunii februarie, dar estimările din mass-media, precum cele ale The Wall Street Journal, plasează numărul morţilor ucraineni către 80.000.
Pentru a compensa lipsa de oameni pe front, politica de recrutare a fost înăsprită în ultimele luni. Unele scene de recrutare forţată au şocat opinia publică, mai ales că recruţii sunt din ce în ce mai tineri. În aprilie anul trecut, vârsta de înrolare a fost coborâtă de la 27 la 25 de ani. În timp ce opţiunile militare şi strategice ale lui Volodimir Zelenski sunt supuse dezbaterii, gestionarea puterii, concentrată în mâinile unui cerc restrâns de apropiaţi, este, de asemenea, criticată în Ucraina.
În 2019, partidul său „Slujitorul poporului" a obţinut o largă majoritate în parlament (Rada) - deţine acum 232 din cele 450 de locuri. Aceasta este o configuraţie politică fără precedent în fosta republică sovietică, care îi permite să guverneze fără a forma o coaliţie. Odată cu invazia rusă, această concentrare a puterii în jurul preşedintelui a devenit şi mai pronunţată.
„Aproape toată puterea este concentrată în mâinile şefului statului şi ale biroului prezidenţial, pe care îl controlează", a observat Centrul pentru Studii Orientale din Varşovia într-un studiu publicat în august 2024 şi citat de Le Monde. „În loc să încerce să construiască un 'guvern al salvării publice' şi să împartă puterea cu adversarii, Zelenski încearcă în schimb să centralizeze toate deciziile în jurul său şi al cabinetului său", a declarat pentru BFMTV.com politologul Hanna Perekhoda, cercetător la Universitatea din Lausanne (Elveţia).
În Parlament, vocile opoziţiei s-au ridicat împotriva unui guvern considerat prea restrictiv. În centrul criticilor s-a aflat controlul exercitat asupra călătoriilor în străinătate ale deputaţilor, impus după ce doi deputaţi din partidul prezidenţial au fost văzuţi în vacanţă în Maldive şi Thailanda în timpul războiului.
Vasta remaniere din septembrie 2024, în cursul căreia jumătate dintre miniştri şi-au părăsit posturile, a stârnit, de asemenea, îngrijorarea politicienilor. În timp ce preşedintele a invocat necesitatea unei „noi energii", partidele de opoziţie au descris remanierea ca fiind brutală şi inoportună într-un moment în care armata suferea eşecuri în est.
A fost suficient pentru a-l convinge pe Volodimir Zelenski? Pe măsură ce negocierile de pace se intensifică, „procesul politic ucrainean adormit" se trezeşte, constată ziarul online Ukrainska Pravda. „Vechii şi noii actori devin treptat activi, în căutare de noi alegători, de noi canale de comunicare şi de noi echipe", explică publicaţia într-un articol preluat de Le Monde.
Dar opoziţia pare încă slabă. În aceste prime etape ale campaniei electorale, cel mai virulent adversar al lui Volodimir Zelenski este, fără îndoială, fostul preşedinte Petro Poroşenko (2014-2019). Partidul său Solidaritatea Europeană, principala forţă de opoziţie din Parlament, are 27 de deputaţi, faţă de 232 pentru partidul prezidenţial.
Predecesorul lui Volodimir Zelenski a rămas foarte activ pe tot parcursul războiului, creându-şi propria miliţie - supranumită batalionul Poroşenko - şi finanţând din fonduri proprii echipamente pentru armata de la Kiev. Dar fostul industriaş ar putea fi prins în trecutul său judiciar. De la încheierea mandatului său şi înfrângerea sa, fostul preşedinte a fost citat într-o serie de procese, inclusiv o acuzaţie de „înaltă trădare". El este acuzat în special că a sporit dependenţa energetică a Ucrainei de Rusia şi că a cumpărat cărbune de la separatiştii pro-ruşi.
La 12 februarie, Consiliul Naţional de Apărare şi Securitate al Ucrainei, care raportează direct preşedintelui, a impus sancţiuni mai multor personalităţi din lumea de afaceri ucraineană, inclusiv lui Petro Poroşenko. „Toţi cei care au distrus securitatea naţională a Ucrainei şi au ajutat Rusia trebuie traşi la răspundere", a explicat Volodimir Zelenski, fără a oferi un motiv precis pentru aceste sancţiuni, care includ îngheţarea activelor şi interdicţia de a părăsi ţara. Petro Poroşenko a denunţat deciziile ca fiind „motivate politic" şi „ilegale", acuzând chiar tabăra prezidenţială că i-a oferit o cale de ieşire din sancţiuni în schimbul unui vot în parlament.
„Volodimir Zelenski vrea să cureţe câmpul electoral şi să-şi lichideze principalul concurent. Acest lucru nu are nimic de-a face cu democraţia", a insistat el la televiziunea americană.
La 13 februarie, aliaţii săi au luat cuvântul în Rada pentru a protesta faţă de sancţiuni, forţând o încheiere prematură a deliberărilor în Parlament.
De cealaltă parte a spectrului politic, opoziţia pro-rusă a fost practic anihilată după ce o duzină de grupuri apropiate de Kremlin au fost interzise în cadrul legii marţiale.
„Bastioanele politice tradiţional pro-ruse, cum ar fi anumite oraşe dezindustrializate din estul şi sudul Ucrainei, au suferit enorm din cauza armatei ruse. Mulţi dintre cei care au votat cândva pentru oligarhii locali pro-ruşi au acum profunde resentimente faţă de statul rus şi faţă de cei asociaţi cu acesta", explică Hanna Perekhoda.
Potrivit politicianului ucrainean, „opoziţia actuală este în principal naţionalistă ucraineană, poziţionată la dreapta guvernului Zelenski".
În timp ce niciun politician nu pare să întruchipeze o opoziţie serioasă, capabilă să reunească majoritatea ucrainenilor, alte figuri populare din ţară ar putea avea ambiţii naţionale. Printre ei se numără fostul campion mondial la box şi primar al Kievului Vitali Kliciko, şi, mai ales, fostul comandant suprem al armatei Valeri Zalujni, în prezent ambasador în Regatul Unit. Potrivit unui sondaj al Centrului ucrainean de cercetare socială, preluat de mai multe media, în noiembrie anul trecut, acesta avea 27% din intenţiile de vot, faţă de 16% pentru Volodimir Zelenski.
Orice s-ar întâmpla, rezultatul negocierilor de încheiere a conflictului va fi decisiv pentru campanie. „Un acord de pace dictat în termeni ruşi ar duce inevitabil la o frustrare enormă şi la radicalizarea a milioane de oameni, favorizând forţele extremiste în detrimentul actorilor moderaţi şi progresişti", conchide Hanna Perekhoda.
Ucraina a dus cu înverşunare lupta pentru supravieţuire împotriva invaziei lansate de vecinul său mai mare şi mai puternic, Rusia, însă lucrurile par să meargă îngrozitor de prost pentru ea la împlinirea a trei ani de război. Relaţia Kievului cu Statele Unite, cel mai mare susţinător militar al său de la începutul războiului, s-a deteriorat rapid de la învestirea preşedintelui Donald Trump. În acelaşi timp, relaţiile dintre Moscova şi Washington cunosc o revigorare, lăsând Ucraina şi aliaţii săi europeni stupefiaţi, scrie CNBC.
În momentul de faţă, perspectiva unui ajutor militar mai mare din partea SUA pare moartă, iar probabilitatea ca Ucrainei să i se impună un acord de pace „rău", în care să fie forţată să cedeze teritorii Rusiei, creşte. Chiar şi perspectiva sprijinului SUA în ceea ce priveşte o viitoare misiune de menţinere a păcii pare puţin probabilă, ceea ce face ca Ucraina să pară izolată şi lăsată baltă după trei ani lungi şi sângeroşi de luptă împotriva Rusiei.
„Primele discuţii dintre SUA şi Rusia pentru o încetare a focului în Ucraina au oferit puţine motive de optimism pentru Kiev", spune Andrius Tursa, consilier pentru Europa Centrală şi de Est la compania de consultanţă în domeniul riscurilor Teneo „Washingtonul a semnalat disponibilitatea de a lua în considerare mai multe cereri ruseşti care subminează securitatea pe termen lung a Ucrainei, în timp ce formatul bilateral şi dezgheţarea relaţiilor dintre SUA şi Rusia ridică îngrijorări cu privire la un acord de încetare a focului care ar putea fi foarte nefavorabil pentru Ucraina. Criticile lui Trump la adresa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski alimentează sentimentul antiamerican în Ucraina şi încălzeşte tensiunile transatlantice", a comentat el.
Tensiunile au atins apogeul săptămâna aceasta, când oficialii americani au restabilit relaţiile cu omologii lor ruşi, excluzând Ucraina de la discuţiile preliminare care pregătesc terenul pentru pace. Apoi, relaţia deja tensionată dintre Trump şi ZelenskI a mers din rău în mai rău miercuri, când acesta din urmă l-a descris pe preşedintele american ca „trăind într-o bulă de dezinformare rusească". Trump a ripostat, descriindu-l pe liderul Ucrainei în vreme de război drept un „dictator fără alegeri", referindu-se la absenţa unui vot democratic în Ucraina din 2019. Ucraina spune că este imposibilă organizarea de alegeri în timpul unei perioade de lege marţială şi război.
Trimisul special al SUA pentru Ucraina şi Rusia, Keith Kellogg, şi-a continuat joi vizita la Kiev, dar existau deja îndoieli cu privire la valoarea întâlnirii, Kellogg fiind absent de la discuţiile de nivel înalt purtate între oficialii ruşi şi americani la Riad, în Arabia Saudită, la începutul săptămânii. Ucraina a declarat că Kellogg a anulat o conferinţă de presă care urma să aibă loc după reuniunea cu Zelenski.
Relaţiile dintre SUA, Europa şi Ucraina au luat o întorsătură neaşteptată săptămâna trecută, Trump lăsându-i pe aliaţii de pe continent cu gura căscată atunci când a anunţat că a vorbit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi că au convenit să poarte discuţii. Trump a declarat că l-a informat apoi pe Zelenski despre situaţie.
Trump şi secretarul apărării, Pete Hegseth, au provocat şi mai multă consternare, declarând că este „nerealist" ca Ucraina să adere la NATO şi că nu se poate aştepta să recâştige teritoriul ocupat de ruşi pe care l-a pierdut începând din 2014, când Rusia a invadat peninsula ucraineană Crimeea din Marea Neagră.
Hegseth a mai spus că nu există nicio şansă ca trupele americane să fie desfăşurate pentru a ajuta la menţinerea păcii în Ucraina în cadrul oricărui acord viitor, spunându-le liderilor europeni că vor trebui să se implice şi să îşi asume ei responsabilitatea pentru menţinerea păcii. Până în prezent, oficialii europeni au părut divizaţi cu privire la propunerea de a trimite o forţă de menţinere a păcii în Ucraina în orice scenariu postbelic.
Cei care urmăresc îndeaproape evoluţiile războiului şi relaţiile geopolitice dintre SUA şi aliaţii săi de odinioară au criticat abordarea Washingtonului, afirmând că SUA au făcut prea multe concesii Rusiei înainte chiar de începerea discuţiilor, eliminând din discuţie potenţiala pârghie a aderării Ucrainei la NATO. „Trump a cedat în avans şi înainte de orice discuţii cu Ucraina, ceea ce ar fi putut fi parte a unui acord mai echilibrat în cele din urmă", a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank. „Din ceea ce se ştie public, Rusia nu a făcut nicio concesie în schimb. Acest lucru nu poate decât să încurajeze Rusia să facă presiuni pentru mai mult. Pentru a adăuga insulta la prejudiciu, Trump a pus la îndoială legitimitatea lui Zelenski, ales în mod democratic, şi a dat vina pe Ucraina pentru că nu a cedat cererilor maximaliste ale lui Putin cu ani în urmă", a punctat Schmieding, adăugând că Trump „pare să fi aprobat aproape întreaga naraţiune falsă a Rusiei despre cel mai rău război din Europa din 1945".
Cu siguranţă, Rusia pare să se bucure de fiecare minut al disonanţei dintre SUA şi Ucraina. Când a fost întrebat despre ruptura tot mai mare dintre foştii parteneri, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat că „regimului de la Kiev îi place să trăiască din donaţii (referindu-se la ajutorul militar - n.r.) şi nu îi place să fie tras la răspundere".
Rusia a dedicat mult timp ca să prezinte SUA drept duşmanul său de moarte, dar a făcut o schimbare dramatică în ceea ce priveşte retorica şi poziţia sa publică faţă de Washington, acum că Trump este la conducerea Casei Albe. Miercuri, Putin a lăudat discuţiile dintre Rusia şi SUA, spunând că le-a evaluat „foarte bine" şi că atmosfera a fost „foarte prietenoasă".
„De partea americană, au existat oameni complet diferiţi care au fost deschişi la procesul de negociere fără nicio părtinire, fără nicio prejudecată faţă de ceea ce s-a făcut în trecut", a spus el.
Putin l-a lăudat, de asemenea, pe Trump pentru că a dat dovadă de „reţinere" în contextul a ceea ce el a descris drept „isterie" din partea liderilor europeni care sunt supăraţi că au fost lăsaţi în afara negocierilor privind viitorul Ucrainei.
În timp ce Ucraina se confruntă cu un rezultat potenţial „sumbru" al războiului şi cu sacrificii masive de vieţi omeneşti după trei ani lungi de război care au cauzat ţării pagube în valoare de până la 500 de miliarde de dolari, Kievul înfruntă din nou cu curaj situaţia, Zelenski insistând, după dramatica sa dispută cu Trump, că „împreună cu America şi Europa, pacea poate fi mai sigură„, iar acesta rămâne obiectivul Ucrainei.
„Acesta nu ar trebui să fie doar obiectivul nostru, ci unul comun cu partenerii noştri. Mai ales că ne apropiem de împlinirea a trei ani de la începerea acestui război - un război pe care noi, în Ucraina, am dorit să îl încheiem din prima secundă. Sunt încrezător că îl vom încheia. Şi cu o pace durabilă. Şi în aşa fel încât Rusia să nu mai poată invada niciodată Ucraina, ca ucrainenii să se întoarcă din captivitatea rusă şi ca Ucraina să aibă un viitor", a spus Zelenski.
La 24 februarie 2025, se vor împlini trei ani de când Rusia a atacat Ucraina. AFP trece în revistă câteva dintre momentele esenţiale ale acestui al treilea an de război în câteva cuvinte şi cifre relevante.
La începutul lunii august 2024, trupele ucrainene au lansat un atac surpriză în regiunea de frontieră Kursk (vestul Rusiei), unde încă rezistă în ciuda contraofensivei ruse lansate pentru a le expulza. La 13 februarie, Kievul a declarat că ar controla 500 km², cu două treimi mai puţin decât cei 1.400 km² revendicaţi la începutul atacului.
Sute de civili ruşi nu au avut timp să se evacueze şi se află încă în zona din apropierea luptelor, rupţi de familiile lor şi de restul Rusiei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că este dispus să facă un „schimb" de teritorii în cazul unor negocieri de pace cu Moscova - cu alte cuvinte, să schimbe această mică parte ocupată a regiunii pentru bani - însă Kremlinul a respins această idee.
Presupusa implicare a unei armate străine a fost o escaladare majoră a conflictului. Potrivit Ucrainei, Statelor Unite şi Coreei de Sud, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldaţi pentru a ajuta forţele ruse în regiunea Kursk începând cu luna octombrie, un fapt pe care nici Moscova, nici Phenianul nu l-au recunoscut.
Kievul a afirmat recent că aceşti soldaţi au fost „retraşi" din cauza pierderilor importante, înainte de a raporta că aceştia luptă din nou în regiune.
Serviciile secrete sud-coreene au estimat în ianuarie 2025 că aproximativ 300 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi şi 2 700 răniţi.
Phenianul a fost, de asemenea, acuzat luni de zile de Kiev şi de Occident că furnizează proiectile de artilerie şi rachete balistice Rusiei.
Rusia a folosit ultima sa generaţie de rachete Oreşnik la 21 noiembrie 2024 împotriva oraşului Dnipro din centrul-estul Ucrainei, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane şi britanice cu rază lungă de acţiune.
Pentru acest atac fără precedent, arma experimentală a purtat focoase convenţionale. Însă ea poate fi echipată cu focoase nucleare şi poate lovi ţinte aflate la mai multe mii de kilometri distanţă.
Liderul rus Vladimir Putin a ameninţat că o va folosi împotriva „centrelor de decizie" de la Kiev.
Forţele ruse au avansat cu 4 360 km2 în Ucraina începând din 24 februarie 2024, de aproape 22 de ori mai mult decât în timpul celui de-al doilea an de război (200 km2), potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), la data de 16 februarie.
Aproape trei sferturi din teritoriul cucerit de ruşi se află în estul regiunii Doneţk, unde trupele Moscovei au revendicat capturarea oraşului Toreţk la 7 februarie 2025 şi se află în pragul unui alt mare oraş minier, Pokrovsk.
În aprilie 2024, Statele Unite au votat pentru acordarea unui ajutor economic şi militar de 61 de miliarde de dolari Ucrainei, după luni de negocieri în Congres.Între realegerea lui Donald Trump în noiembrie şi predarea puterii la 20 ianuarie, administraţia lui Joe Biden a depus toate eforturile pentru a-şi accelera ajutorul. În special, a deblocat 20 de miliarde de dolari, partea sa dintr-un împrumut de 50 de miliarde de dolari promis de G7, care va fi finanţat din dobânzile la activele ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor internaţionale.
Donald Trump a declarat recent că doreşte să obţină acces la resursele miniere strategice ale Ucrainei în schimbul continuării ajutorului american, o propunere la care Volodimir Zelenski pare să fie deschis.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
-
Iran susține că a fentat Israelul cu o nouă tactică de atac cu rachete balistice. Proiectilele Iron Dome s-au lovit între ele
Iranul afirma ca a folosit o tactica noua cu rachete balistice pentru a pacali sistemele de aparare ale Israelului, in t ...
-
Israel bagă în război SUA si UE împotriva Iranului: "Este singura opțiune pentru a opri bomba nucleară"
Israelul a cerut Statelor Unite, in ultimele 48 de ore, sa participe direct la ofensiva militara impotriva Iranului, cu ...
-
Legătura biblică dintre atacului Israelului asupra Iranului și gestul simbolic al lui Netanyahu la Zidul Plângerii
Operațiunea militara a fost denumita „Rising Lion" („Leul care se ridica"), un titlu inspirat dintr-un verse ...
-
Conflictul dintre Israel și Iran, un potenţial focar de criză globală: prețul petrolului explodează, iar scenariile economice devin tot mai sumbre
Pietele petroliere si-au inversat tendinta in doar doua zile, trecand de la temerile legate de supraproductie la ingrijo ...
-
Presa americana consideră ca atacul israelian a bagat SUA in razboi cu Iranul
Presa americana comenteaza la cald atacul israelian asupra Iranului concluzionand ca are doua obiective majore si alarma ...
-
Audieri in Congresul SUA: Pentagonul sugerează că are planuri de urgenţă pentru a invada Groenlanda şi Panama
Secretarul american al apararii Pete Hegseth a parut sa recunoasca, joi, ca Pentagonul a elaborat planuri pentru a prelu ...
-
Discurs furibund al premierului Netanyahu, după atacul lansat asupra Iranului: "Israelul se află într-un punct decisiv al istoriei sale!"
„Israelul se afla intr-un punct decisiv al istoriei sale". Așa a incepe discuruls exploziv al premierului Netanyah ...
-
Conducerea de la Teheran a fost indusă în eroare: planul prin care Israelul a reușit cu ajutorul SUA să pacălească vigilența iraniană
Statele Unite au participat la o campanie masiva pentru a face Iranul sa creada ca un atac israelian nu va avea loc imed ...
-
CBS News: Israelul este pregătit să atace Iranul. SUA pregătesc o evacuări ale ambasadelor din Orientul Mijlociu
Israelul este complet pregatit sa declanseze o operatiune militara impotriva Iranului, potrivit unor surse citate de CBS ...
-
Guvernatorul Californiei către Donald Trump: "Arestează-mă și termină cu asta, dar lăsați copiii. Este panică în masă"
Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat ca i-a spus președintelui Donald Trump sa „termine pur și simpl ...
-
„O demonstrație autoritară de forță". Prin trimiterea trupelor în Los Angeles, în conflict cu conducerea democrată a Californiei, Trump testează limitele autorității prezidențiale
Mobilizarea militarilor Garzii Naționale pentru reprimarea protestelor antimigrație din Los Angeles a demonstrat ca Dona ...
-
Vladimir Putin: Rubla rusească dă lovitura în 2025 și devine cea mai profitabilă monedă din lume
În pofida unui razboi prelungit, a scaderii preturilor petrolului si a sanctiunilor severe, rubla ruseasca a inreg ...
-
Serviciile secrete din Germania: Operațiunea Pânza de păiajen a ucrainenilor nu a fost nici pe departe un succes atât de răsunător
Atacul ucrainean cu drone executat duminica trecuta asupra aerodromurilor rusesti a neutralizat circa 10% din flota rusa ...
-
Rusia îi oferă azil lui Elon Musk în contextul conflictului cu Donald Trump
Joi, a izbucnit o disputa intre Casa Alba și Musk, consilier senior și prieten apropiat al lui Trump de cateva luni, pe ...
-
Donald Trump, decizie fără precedent: A impus sancțiuni împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale
Administratia presedintelui Donald Trump a impus joi sanctiuni impotriva a patru judecatori ai Curtii Penale Internation ...
-
Războil de la Casa Albă ia amploare: Strategul lui Trump cere președintelui să preia controlul asupra SpaceX și să-l expulzeze pe Musk din SUA!
Scandalul dintre Donald Trump și Elon Musk atrage noi figuri. Strategul politic Steve Bannon l-a indemnat pe președintel ...
-
Donald Trump îl asimilează pe Friedrich Merz naziştilor vorbind despre Debarcarea în Normandia: "Nu e o zi bună pentru tine!"
Presedintele american Donald Trump l-a asimilat joi, in Biroul Oval, la Casa Alba, pe cancelarul german Friedrich Merz, ...
-
Războiul dintre Donald Trump şi Elon Musk a reusit sa-l puna in umbra pe cel dintre Rusia si Ucraina
Donald Trump si Elon Musk s-au "sfasiat" in public joi, acuzandu-se de "nebunie" si "nerecunostinta", intr-o ruptura la ...
-
Șeful Pentagonului: "Aliații NATO nu se pot baza pe SUA pentru apărarea lor!" România ar fi o țintă sigură în calea Rusiei
Aliații NATO nu se pot baza pe SUA pentru apararea lor, avertizeaza șeful american al apararii, Pete Hegseth. "Statele U ...
-
Bulgaria, împărțită în fața viitoarei aderări la zona euro. De ce jumătate dintre bulgari nu-și doresc adoptarea monedei unice
Bulgaria a primit, miercuri, aprobarea Comisiei Europene si a Bancii Centrale Europene de a adera la euro de la 1 ianuar ...
-
Americanii sunt șucăriți că nu li s-a spus de Operațiunea SpiderWeb: Pentru prima dată în 3 ani, șeful Pentagonului lipsește de la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina
Secretarul apararii Pete Hegseth nu va participa miercuri la reuniunea a 50 de ministri ai apararii la sediul NATO din B ...
-
Elon Musk îl atacă pe Donald Trump la cateva zile după ce a părăsit Casa Albă: „Bugetul este o abominație respingătoare, clientelar și scandalos"
Elon Musk a lansat un atac dur la adresa administrației Trump, criticand vehement proiectul de buget susținut de fostul ...
-
China a luat o decizie cu mare impact: Va provoca o criză la nivel global. Europa și SUA riscă să oprească producția
Îngrijorarea privind dominatia Chinei asupra mineralelor critice a crescut marti, dupa ce producatorii auto global ...
-
De ce vrea Pentagonul să integreze Groenlanda mai strâns în Comandamentul de Nord al SUA
Departamentul american al Apararii se pregatește sa schimbe jurisdicția Groenlandei, mutand-o de la Comandamentul Europe ...
-
Cum a fost posibil „Pearl Harbor-ul" Rusiei: 117 drone livrate în camioane, operațiune coordonată de lângă un sediu al fostului KGB
Ucraina a reușit o operațiune militara care va ramane in istorie alaturi de alte atacuri de mare succes, precum Pearl Ha ...
-
Polonia și-a ales președintele: Karol Nawrocki a câștigat alegerile la o diferență extrem de mică de Rafal Trzaskowski
Candidatul de dreapta Karol Nawrocki l-a invins la limita pe centristul Rafał Trzaskowski in turul al doilea al alegeril ...
-
Bulgarii protestează împotriva adoptării euro: „Viitorul aparține statelor suverane"
Mii de oameni au ieșit sambata in strada, in mai multe orașe din Bulgaria, pentru a protesta fața de planul autoritațilo ...
-
S-a sucit în ultima clipă: Trump nu-l mai pune pe prietenul lui Elon Musk la conducerea NASA. O informație descoperită recent ar fi putut să-i schimbe decizia
Donald Trump face un pas inapoi: miliardarul Jared Isaacman, un prieten apropiat al lui Elon Musk, nu va conduce pana la ...
-
ONU: Israelul transformă Fâșia Gaza în cel mai înfometat loc de pe pământ
Biroul Natiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a declarat vineri ca Israelul blocheaza intrarea ...
-
Război comercial. Administraţia Trump a pregătit Planul B privitor la taxele vamale
Administratia Trump a pregatit Planul B privitor la impunerea taxelor vamale. Strategia a fost pregatita dupa ce o insta ...
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu