Cum a ajuns lumea să trăiască într-o gerontocrație: așa se explică marea încleștare mondială

Postat la: 03.03.2024 |

Cum a ajuns lumea să trăiască într-o gerontocrație: așa se explică marea încleștare mondială

Lumea pare să trăiască instalată într-o gerontocrație. În urmă cu un deceniu, doar una dintre cele mai populate 10 țări din lume avea un lider de peste 70 de ani.

În prezent, marile puteri ale lumii sunt conduse de oameni trecuți de 70 de ani sau chiar de 80 de ani, ceea ce are efecte în gândirea acestora. Majoritatea acestor lideri știu că este ultima lor șansă să realizeze ceva măreț și este posibil ca și acesta să fie un motiv pentru care nu se cedează absolut deloc în nicio zonă de conflict.

Dar cursul s-a schimbat în ultimul deceniu. Astăzi, opt dintre aceste 10 țări au deja un lider septuagenar sau octogenar. Veterani care conduc peste mai mult de jumătate din populația lumii. India, de exemplu, a reintrat pe listă. Modi, care a ajuns la putere la 63 de ani, a împlinit 73 de ani în septembrie anul trecut.

Singurele excepții până în prezent au fost Indonezia și Pakistanul, dar cele două țări asiatice suprapopulate, care au organizat alegeri la începutul lui 2024, sunt aproape de a pierde acest statut. Controversatul fost general Prabowo Subianto, câștigător al alegerilor din Indonezia, are 72 de ani. La fel ca și Shehbaz Sharif, următorul prim-ministru pakistanez.

Nu există nicio îndoială: liderii mondiali îmbătrânesc. Dar ce s-a întâmplat pentru ca această tendinţă să se mențină? Cauzele, spun experții, sunt variate și depind, printre altele, de sistemul politic și de regiune. Motivul principal, subliniază ei, este consolidarea regimurilor autocratice sau deriva autoritară a democrațiilor.

Exemple principale sunt China lui Xi Jinping, Rusia lui Vladimir Putin și Bangladeshul lui Sheikh Hasina. În 2022, Xi și-a început al treilea mandat ca șef al Partidului Comunist Chinez. Avea 69 de ani. Putin, care a ajuns la putere în 1999 la vârsta de 47 de ani, se află la Kremlin de un sfert de secol. În timp ce Sheikh Hasina, care este în funcție de 16 ani, și-a asigurat un al cincilea mandat la alegerile din luna ianuarie, marcate de nereguli. Fiica părintelui țării are 76 de ani.

Alte cauze, aflate deja pe terenul celor mai solide democrații, indică barierele de intrare din ce în ce mai solicitante. În Statele Unite, de exemplu, câștigarea alegerilor necesită din ce în ce mai multe fonduri, un factor care le oferă un avantaj politicienilor consacrați cu rețele de donatori bine unse.

Totuşi, acest cadru se ciocnește frontal cu preferințele majorității electoratului. Alegătorii americani preferă să aibă un președinte sub 70 de ani, potrivit unui sondaj recent al Centrului de Cercetare Pew. Mulți sunt îngrijorați de faptul că sănătatea precară ar putea fi o problemă pentru Joe Biden și, de asemenea, sunT îngrijoraţi de principala sa alternativă, Donald Trump.

Actualul ocupant al Casei Albe este cel mai bătrân președinte din istoria Statelor Unite. A ajuns în funcție la vârsta de 78 de ani și, dacă ar fi reales, își va încheia al doilea mandat la nu mai puțin de 86 de ani. Biden este al nouălea cel mai în vârstă șef de stat sau de guvern din lume, o listă care îl include și pe brazilianul Lula da Silva, în vârstă de 78 de ani. Este adevărat că Trump, la 77 de ani, este mai tânăr decât Biden, dar s-ar număra printre cei mai bătrâni 25 de lideri mondiali.

Tendința nu este exclusivă la Casa Albă, ci se extinde și la Senat și Camera Reprezentanților. Mai multe exemple pot fi găsite acolo, de la fostul speaker democrat Nancy Pelosi până la liderul minorității republicane din Senat, Mitch McConnell, care a anunțat, miercuri, că își părăsește funcția la vârsta de 82 de ani.

În sistemul bipartid american ferm, profilurile tinere trebuie adesea să înceapă de jos într-una dintre cele două mari familii politice. Acest ecosistem complică apariția unor lideri similari cu Emmanuel Macron, cel mai tânăr președinte al celei de-a cincea republici franceze, care a ajuns la Elysée la vârsta de 39 de ani.

Europa a evitat în general tendința de a alege mai mulți lideri veterani. La cazul fostului premier finlandez Sanna Marin, care a guvernat 47 de ani, se adaugă al danezei Mette Frederiksen, al estoniencei Kaja Kallas sau al italiencei Giorgia Meloni. Cazurile de precocitate sunt din ce în ce mai greu de găsit în alte părți ale lumii.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cum a ajuns lumea să trăiască într-o gerontocrație: așa se explică marea încleștare mondială

Postat la: 03.03.2024 |

0

Lumea pare să trăiască instalată într-o gerontocrație. În urmă cu un deceniu, doar una dintre cele mai populate 10 țări din lume avea un lider de peste 70 de ani.

În prezent, marile puteri ale lumii sunt conduse de oameni trecuți de 70 de ani sau chiar de 80 de ani, ceea ce are efecte în gândirea acestora. Majoritatea acestor lideri știu că este ultima lor șansă să realizeze ceva măreț și este posibil ca și acesta să fie un motiv pentru care nu se cedează absolut deloc în nicio zonă de conflict.

Dar cursul s-a schimbat în ultimul deceniu. Astăzi, opt dintre aceste 10 țări au deja un lider septuagenar sau octogenar. Veterani care conduc peste mai mult de jumătate din populația lumii. India, de exemplu, a reintrat pe listă. Modi, care a ajuns la putere la 63 de ani, a împlinit 73 de ani în septembrie anul trecut.

Singurele excepții până în prezent au fost Indonezia și Pakistanul, dar cele două țări asiatice suprapopulate, care au organizat alegeri la începutul lui 2024, sunt aproape de a pierde acest statut. Controversatul fost general Prabowo Subianto, câștigător al alegerilor din Indonezia, are 72 de ani. La fel ca și Shehbaz Sharif, următorul prim-ministru pakistanez.

Nu există nicio îndoială: liderii mondiali îmbătrânesc. Dar ce s-a întâmplat pentru ca această tendinţă să se mențină? Cauzele, spun experții, sunt variate și depind, printre altele, de sistemul politic și de regiune. Motivul principal, subliniază ei, este consolidarea regimurilor autocratice sau deriva autoritară a democrațiilor.

Exemple principale sunt China lui Xi Jinping, Rusia lui Vladimir Putin și Bangladeshul lui Sheikh Hasina. În 2022, Xi și-a început al treilea mandat ca șef al Partidului Comunist Chinez. Avea 69 de ani. Putin, care a ajuns la putere în 1999 la vârsta de 47 de ani, se află la Kremlin de un sfert de secol. În timp ce Sheikh Hasina, care este în funcție de 16 ani, și-a asigurat un al cincilea mandat la alegerile din luna ianuarie, marcate de nereguli. Fiica părintelui țării are 76 de ani.

Alte cauze, aflate deja pe terenul celor mai solide democrații, indică barierele de intrare din ce în ce mai solicitante. În Statele Unite, de exemplu, câștigarea alegerilor necesită din ce în ce mai multe fonduri, un factor care le oferă un avantaj politicienilor consacrați cu rețele de donatori bine unse.

Totuşi, acest cadru se ciocnește frontal cu preferințele majorității electoratului. Alegătorii americani preferă să aibă un președinte sub 70 de ani, potrivit unui sondaj recent al Centrului de Cercetare Pew. Mulți sunt îngrijorați de faptul că sănătatea precară ar putea fi o problemă pentru Joe Biden și, de asemenea, sunT îngrijoraţi de principala sa alternativă, Donald Trump.

Actualul ocupant al Casei Albe este cel mai bătrân președinte din istoria Statelor Unite. A ajuns în funcție la vârsta de 78 de ani și, dacă ar fi reales, își va încheia al doilea mandat la nu mai puțin de 86 de ani. Biden este al nouălea cel mai în vârstă șef de stat sau de guvern din lume, o listă care îl include și pe brazilianul Lula da Silva, în vârstă de 78 de ani. Este adevărat că Trump, la 77 de ani, este mai tânăr decât Biden, dar s-ar număra printre cei mai bătrâni 25 de lideri mondiali.

Tendința nu este exclusivă la Casa Albă, ci se extinde și la Senat și Camera Reprezentanților. Mai multe exemple pot fi găsite acolo, de la fostul speaker democrat Nancy Pelosi până la liderul minorității republicane din Senat, Mitch McConnell, care a anunțat, miercuri, că își părăsește funcția la vârsta de 82 de ani.

În sistemul bipartid american ferm, profilurile tinere trebuie adesea să înceapă de jos într-una dintre cele două mari familii politice. Acest ecosistem complică apariția unor lideri similari cu Emmanuel Macron, cel mai tânăr președinte al celei de-a cincea republici franceze, care a ajuns la Elysée la vârsta de 39 de ani.

Europa a evitat în general tendința de a alege mai mulți lideri veterani. La cazul fostului premier finlandez Sanna Marin, care a guvernat 47 de ani, se adaugă al danezei Mette Frederiksen, al estoniencei Kaja Kallas sau al italiencei Giorgia Meloni. Cazurile de precocitate sunt din ce în ce mai greu de găsit în alte părți ale lumii.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE