• Tweet

Atmosfera de la Forumul Economic Mondial 2026 este departe de tema oficială a ediţiei din acest an, "Un spirit al dialogului", în condiţiile în care preşedintele american Donald Trump merge la Davos după 12 luni marcate de rupturi diplomatice, ameninţări comerciale şi reacţii în lanţ pe pieţele internaţionale.

De asemenea, chiar înaintea deschiderii Forumului de la Davos, organizația internațională pentru combaterea sărăciei și inegalităților Oxfam acuză o concentrare fără precedent a bogăției la nivel global și atrage atenția asupra impactului politic al marilor averi.

Cu o delegaţie americană fără precedent ca mărime şi greutate politică, Trump domină agenda unui forum desfăşurat între 19 şi 23 ianuarie în plină turbulenţă geopolitică, în timp ce liderii europeni şi instituţiile multilaterale încearcă să salveze ceea ce a mai rămas din ordinea globală postbelică.

Preşedintele american soseşte în Elveţia alături de secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, secretarul comerţului Howard Lutnick şi trimisul special Steve Witkoff - o demonstraţie clară că Washingtonul vrea să folosească Davos pentru a proiecta forţă şi a modela agenda economică globală.

Anul trecut, la doar câteva zile după inaugurare, Trump a transmis un discurs agresiv, avertizând cu tarife generalizate, presând NATO pentru creşterea bugetelor militare şi cerând Rezervei Federale reducerea imediată a dobânzilor, un preambul al unui an dominat de conflict comercial, tensiuni militare şi decizii unilaterale.

La un an distanţă, "spiritul dialogului" pare mai greu de găsit ca oricând. Războiul din Ucraina continuă, preşedintele Volodimir Zelenski fiind prezent la Davos pentru a-şi consolida sprijinul internaţional. În acelaşi timp, Europa se confruntă cu o nouă criză: cu doar câteva zile înainte de forum, Trump a ameninţat cu tarife punitive statele europene care nu îi susţin planul de a anexa Groenlanda, obligând ambasadorii UE să convoace discuţii de urgenţă înainte de reuniune.

Raportul anual privind riscurile globale al WEF, bazat pe mai mult de 1.300 de răspunsuri de la oficiali, directori şi academicieni, reflectă aceeaşi realitate: "confruntarea geoeconomică" este văzută drept cel mai mare pericol pentru următorii doi ani, urmat de riscul unui război între state.

În acest context, acţiunile unilaterale ale Washingtonului au amplificat instabilitatea globală. În ultimele săptămâni, Trump a trimis trupe pentru a-l captura pe liderul Venezuelei, Nicolás Maduro; a afirmat că Ucraina este mai reticentă la pace decât Rusia; şi a ameninţat Iranul cu o intervenţie militară dacă represiunea continuă.

Secretarul general al ONU, António Guterres, avertizează că "atunci când liderii ignoră regulile internaţionale şi aleg doar ce le convine, nu doar subminează ordinea globală, ci creează un precedent periculos". În spatele creşterii tensiunilor, cifrele confirmă deteriorarea climatului global: cheltuielile militare au ajuns la 2,7 trilioane de dolari, cea mai mare creştere de după Războiul Rece.

Totuşi, la Davos există şi o contraofensivă. Bancherii centrali, de obicei reticenţi în dezbateri politice, au ieşit la rampă cu o scrisoare comună pentru a apăra independenţa Rezervei Federale după atacurile repetate ale administraţiei americane asupra preşedintelui Fed, Jerome Powell.

Lideri europeni precum preşedintele francez şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin în Elveţia cu un mesaj clar: apărarea comerţului liber, consolidarea cooperării transatlantice şi sprijin ferm pentru Ucraina.

Deşi comportamentul SUA domină discuţiile, alte puteri continuă să se mobilizeze. ONU pregăteşte lansarea unui panel ştiinţific independent pentru monitorizarea inteligenţei artificiale, o iniţiativă menită să ofere un contrapunct modelelor comerciale dezvoltate de giganţii americani, vizibili în fiecare colţ al promenadelor din Davos.

Forumul rămâne un magnet pentru elita globală, în ciuda criticilor legate de lipsa de eficienţă şi de impactul asupra mediului. Peste 60 de şefi de stat şi de guvern, 55 de miniştri ai economiei şi finanţelor, şi peste 800 de directori generali participă anul acesta, un semnal că interesul pentru networkingul strategic rămâne intact.

Analiza Greenpeace arată însă că numărul zborurilor cu avioane private către Davos a crescut de peste trei ori faţă de 2023, contrazicând retorica despre sustenabilitate.

Ediţia 2026 marchează şi o premieră: absenţa fondatorului WEF, Klaus Schwab. După acuzaţii privind cheltuieli neautorizate, respinse ulterior de o investigaţie internă, Schwab a părăsit conducerea forumului, deşi lansează un nou volum, "Restoring Truth and Trust", chiar în timpul reuniunii.

Criticile la adresa WEF nu lipsesc. Unii foşti "tineri lideri globali" susţin că forumul nu mai are relevanţa de altădată. Alţii, precum Jamie Drummond, speră să folosească Davosul pentru a influenţa decidenţii, chiar dacă "nu mai este în perioada sa de glorie".

Chiar înaintea deschiderii Forumului de la Davos, organizația internațională pentru combaterea sărăciei și inegalităților Oxfam acuză o concentrare fără precedent a bogăției la nivel global și atrage atenția asupra impactului politic al marilor averi.

Potrivit raportului publicat luni, averea miliardarilor a atins un nivel record în 2025. Oxfam susține că această acumulare de averi „subminează libertatea politică" și accentuează inegalitățile sociale. Tot începând de luni, la Davos, se întâlnesc cei mai bogați și influenți lideri ai lumii, în cadrul Forumului Economic Mondial.

La evenimentul organizat în stațiunea din Alpii elvețieni, președintele american este așteptat miercuri.

Pentru prima dată în istorie, există acum peste 3.000 de miliardari la nivel mondial. Averea lor cumulată este estimată la 18.300 de miliarde de dolari. Iar în ultimul an, patrimoniul acestora a crescut cu 16,2%, de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani. În același timp, reducerea sărăciei globale a încetinit după pandemia din 2020.

Raportul organizației, citat de Le Figaro, arată că cei mai bogați 12 miliardari din lume dețin împreună mai multă avere decât jumătatea cea mai săracă a populației globale, adică aproximativ patru miliarde de oameni. În analiza sa, ONG-ul spune că marile averi oferă acces direct la putere.

Ultra-bogații pot influența deciziile politice, pot finanța campaniile electorale și pot controla instituțiile media. Potrivit estimărilor Oxfam, miliardarii au de peste 4.000 de ori mai multe șanse să ocupe o funcție politică decât cetățenii obișnuiți.

Sunt menționate în special Statele Unite, unde mai mulți membri ai administrației conduse de Donald Trump sunt miliardari. Organizația critică politicile fiscale promovate de administrația Donald Trump, care favorizează marile averi și companiile multinaționale. Totodată, unele multinaționale au fost exceptate de la taxa minimă globală de 15%, stabilită prin acord internațional.

„Inegalitățile economice și politice pot duce rapid la erodarea drepturilor și a siguranței oamenilor", avertizează directorul general al Oxfam, Amitabh Behar. ONG-ul cere impozitarea reală a marilor averi și limitarea finanțării politice de către ultra-bogați.