• Tweet

Președintele rus, Vladimir Putin, a instruit armata rusă să analizeze implicarea în război a aliaților Ucrainei, pe care i-a numit „instigatori" ai continuării ostilităților, pentru a lua „decizii responsabile" împotriva lor în viitor, conform publicației The Moscow Times.

"Trebuie realizată o analiză a implicării fiecărui instigator în ostilități reale. Avem nevoie de această analiză pentru posibile decizii responsabile în viitor. Oricum, s-ar putea să avem nevoie de ea", a spus Putin.

Putin a făcut referire la o declarație comună a mai multor lideri ai UE datată 7 iunie 2026, care, potrivit acestuia, a salutat utilizarea "inovatoare" a tehnologiilor fără pilot de către Ucraina. El a spus că anterior a pus o "întrebare pur retorică" dacă aceasta însemna sprijin pentru atacuri "asupra țintelor noastre civile, asupra infrastructurii civile, asupra transportului cu civili și copii, asupra căminelor studențești" și a sugerat că astfel de acțiuni, în opinia sa, sunt aprobate de liderii europeni.

La întâlnirea cu armata, Putin a ordonat continuarea loviturilor masive asupra teritoriului Ucrainei. "Provocarea unor lovituri masive de grup asupra infrastructurii complexului militar-industrial din Ucraina și a facilităților care asigură funcționarea acestuia trebuie să continue," a spus el.

NATO susține eforturile Ucrainei de a lovi mai puternic Rusia, spune într-un interviu președintele finlandez, relatează Mediafax.

Liderii NATO susțin intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei în interiorul Rusiei, ca parte a eforturilor de a forța Moscova să revină la masa negocierilor, a declarat președintele Finlandei, argumentând că Kievul se află în „cea mai bună" poziție de la începutul războiului.

Alexander Stubb a declarat pentru FT că, în ciuda îngrijorărilor legate de o posibilă escaladare nucleară rusească, campania din Ucraina a schimbat gândirea strategică a SUA cu privire la război și a consolidat poziția de negociere a Kievului.

„Cred că [toți liderii NATO] înțeleg de ce Ucraina face asta", a spus Stubb. „Toată lumea crede că trebuie să continuăm să creștem presiunea."

Relația dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, și președintele american, Donald Trump, este una extrem de strânsă și de constructivă, fiind clădită pe o diplomație personală eficientă și interese strategice comune.

Stubb este privit drept unul dintre puținii lideri europeni capabili să comunice direct și eficient cu Trump, reușind să evite fricțiunile politice prin adaptarea discursului la stilul pragmatic al liderului de la Casa Albă. Relația dintre cei doi s-a consolidat prin întâlniri informale, inclusiv pe terenul de golf. Această apropiere personală îi permite lui Stubb să abordeze subiecte geopolitice sensibile.

Stubb a vorbit cu FT în ajunul summitului liderilor NATO de la Ankara, unde se va discuta despre sprijinul pentru Ucraina, deoarece atacurile reușite ale Kievului cu rachete și drone par să-i fi consolidat poziția în rândul susținătorilor occidentali. „Suntem într-o situație destul de bună în ceea ce privește Ucraina, deoarece toată lumea, inclusiv prietenii noștri americani, vede că Ucraina este acum în frunte pe câmpul de luptă", a spus Stubb. „Acest lucru a schimbat și gândirea strategică a celor care încearcă să medieze pacea."

„Ucraina se află într-o poziție mai bună, din punct de vedere militar, politic și financiar, decât a fost în orice moment al acestui război. De aceea vedem o activitate agitată în Rusia în acest moment", a adăugat el.

Atacurile profunde ale Ucrainei asupra Rusiei au adus războiul Kremlinului mai aproape de casă ca niciodată, într-un efort despre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a fost menit să „oblige" Moscova să pună capăt invaziei sale. „Când războiul devine o chestiune personală... populația rusă se va întoarce împotriva lui. Acest lucru ne oferă o oportunitate de a ne întoarce la masa negocierilor, lucru pe care cred că ni-l dorim cu toții cu disperare", a spus Stubb.

„Toți vrem să punem capăt acestui război." China și unii aliați NATO au fost inițial îngrijorați de dorința Ucrainei de a efectua atacuri la distanță asupra Rusiei, temându-se de o posibilă escaladare din partea Moscovei ca răspuns. „Pașii de escaladare sunt întotdeauna posibili și analizăm diferite scenarii", a spus Stubb.

El a adăugat că s-a întâlnit cu ministrul chinez de externe Wang Yi în acest weekend „și când a apărut problema escaladării nucleare, răspunsul a fost foarte ferm din partea Chinei și a implicat o mulțime de semnale de alarmă".

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat pentru televiziunea de stat că sprijinul occidental pentru Ucraina a transformat „operațiunea militară specială" a lui Putin, eufemismul folosit de Rusia pentru invazie, într-un „război real".

Țările occidentale „îi ajută [Ucraina] să atace țintele noastre cu sateliții lor și le îndreaptă cu armament occidental prin toată infrastructura lor", a declarat Peskov în comentariile difuzate duminică. Atacurile Ucrainei au avut ca scop „crearea imaginii" că Kievul este într-o poziție „de a exercita o oarecare presiune" asupra Rusiei în numele susținătorilor săi occidentali, a adăugat el.

Stubb a spus că Europa trebuie să fie în alertă pentru mai multe provocări rusești, mai ales dacă ar exista un potențial armistițiu în Ucraina: „Cred că trebuie să fim realiști și să spunem că pe termen scurt vor exista atacuri hibride asupra Europei. Vedem astfel de atacuri aproape zilnic." „Pe termen lung, ceea ce facem este să ne pregătim pentru un scenariu în care Rusia... ar putea dori să atace Europa", a adăugat el. „După război, Rusia va reconstitui trupele, în special în nordul [Europei]. Știm asta și vedem asta. Suntem realiști în această privință."

Luni dimineață, Rusia a lansat al doilea atac aerian major asupra capitalei Ucrainei în mai puțin de o săptămână, ucigând cel puțin 11 persoane. Acest baraj a avut loc la doar trei zile după cel mai sângeros bombardament rusesc asupra Kievului din acest an, soldat cu 31 de victime. Atacurile ucrainene vin în contextul în care ofensiva terestră a armatei ruse a încetinit și s-a transformat într-o activitate sângeroasă, forțele suferind pierderi uriașe pe câmpul de luptă.

Armata rusă a pierdut aproximativ 9 kilometri pătrați de teritoriu în Ucraina în iunie, conform calculelor realizate de Black Bird Group, o organizație cu sediul în Finlanda care urmărește războiul. Ultima dată când Rusia a înregistrat pierderi nete în teritoriu din interiorul Ucrainei a fost în 2023, a declarat grupul. „Interpretarea noastră este că Rusia nu va pune capăt acestui război din cauza pierderilor de pe câmpul de luptă, care, desigur, sunt colosale", a spus Stubb. „Nu va fi vorba despre o economie în declin. Ci despre o schimbare a opiniei publice. Iar opinia publică se schimbă acum în Rusia."

O dezbatere privind aderarea Ucrainei la NATO, blocată în trecut în special de SUA și Germania, a fost amânată până după un posibil armistițiu, mulți aliați NATO fiind încă precauți în privința acestei posibile acțiuni.

Însă Stubb a spus că integrarea industriei de apărare a Ucrainei cu aliații NATO este cea mai bună și mai rapidă modalitate de a asigura țării un statut similar celui de membru și că ar fi în cea mai bună poziție pentru a adera în viitor. „Dacă aș avea de ales, am transforma Ucraina imediat în membru NATO. Dar sunt realist că acest lucru nu este posibil din punct de vedere politic", a spus el. „Însă ideea mea principală este că NATO are nevoie de Ucraina la fel de mult cum Ucraina are nevoie de NATO."

„Capacitățile lor în materie de drone și rachete sunt superioare celor ale majorității membrilor alianței. Și cred că, cu cât apropiem Ucraina de alianță, cu atât apărarea și puterea de descurajare a alianței sunt mai puternice", a adăugat el.

Finlanda s-a alăturat NATO în cel mai rapid proces de aderare de până acum, în 2023.

Stubb a spus că Ucraina ar trebui să copieze abordarea Finlandei, care a adoptat standardele NATO pentru arme chiar înainte de a deveni membră. „Unele dintre zonele gri sunt, desigur, confidențiale, dar tot ce vă pot spune este că Finlanda era în afara NATO... [dar] am reușit să creăm sisteme de apărare compatibile cu NATO, astfel încât, atunci când am depus cererea de aderare... Deci nu văd asta ca pe o problemă pentru [Ucraina]." Ucraina ar putea fi integrată „chiar mai mult" decât era Finlanda înainte de aderare, a adăugat Stubb: „Ei au cunoștințe și capacități de război modern pe care noi nu le avem... În ceea ce privește capacitățile de război modern, Ucraina este numărul unu."