• Tweet

Preşedintele american Donald Trump a purtat joi seara o discuţie cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l informa cu privire la „ultimele mişcări" ale Statelor Unite în Golf, a anunţat cabinetul premierului israelian.

Această convorbire a avut loc „în cadrul contactelor regulate" dintre cei doi lideri, care au reafirmat cu această ocazie „continuarea coordonării dintre ţările lor în diverse domenii", potrivit unui comunicat al cabinetului prim-ministrului difuzat pe reţeaua X.

„La rândul său, Netanyahu a subliniat gravitatea declaraţiilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi ale colaboratorilor săi împotriva existenţei Statului Israel, precum şi necesitatea instituirii unor zone de securitate de-a lungul frontierelor israeliene", menţionează comunicatul.

Un oficial american a confirmat pentru AFP că această convorbire a avut loc, fără a oferi detalii cu privire la conţinutul acesteia.

Relaţiile dintre cei doi lideri deveniseră tensionate în ultima vreme, din cauza Iranului.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Israel Katz şi şeful Statului Major al Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF), generalul-locotenent Eyal Zamir, toţi au declarat joi că Israelul ar fi pregătit să reia războiul cu Iranul în orice moment, în urma reluării ostilităţilor dintre Republica Islamică şi Statele Unite, în care Ierusalimul nu a fost încă implicat, scrie The Times of Israel.

Cei trei au luat cuvântul la o ceremonie de absolvire a piloţilor Forţelor Aeriene Israeliene, despre care preşedintele Isaac Herzog a menţionat în discursul său că sunt prima promoţie care a început şi a terminat cursul de pilotaj, care durează ani de zile, pe parcursul unui singur război.

Zamir, în declaraţiile sale, a spus că războiul împotriva Iranului „nu s-a terminat".

„Pe masa de planificare se află noi planuri", a spus Zamir. „Se preconizează că ne aşteaptă încă operaţiuni majore. Fiţi pregătiţi", a spus el în câteva cuvinte.

Şeful Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) a declarat că a decis să nu-şi ţină discursul planificat după discursurile îndelungate ţinute deja de Netanyahu, Katz şi Herzog. În discursul pe care îl pregătise, Zamir intenţiona să menţioneze că sute de avioane ale Forţelor Aeriene Israeliene au fost în stare de alertă pentru „decolare imediată" în ultimele săptămâni, întrucât armata rămâne în stare de alertă maximă în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu.

„Chiar şi în acest moment, monitorizăm îndeaproape evoluţiile din Iran şi Liban şi rămânem în stare de alertă maximă pentru a acţiona imediat", se menţiona în textul pregătit al discursului.

Discursul lui Netanyahu a abordat şi ofensiva israeliană împotriva Hezbollahului, premierul spunându-le piloţilor absolvenţi că forţele israeliene vor rămâne în Liban atât timp cât va fi necesar.

„Vom rămâne în zona de securitate din sudul Libanului atât timp cât va fi necesar pentru a garanta securitatea comunităţilor noastre din nord", a spus el.

Libanul cere ca Israelul să-şi îndeplinească angajamentul de a se retrage din două „zone pilot" din sudul ţării şi să le predea armatei libaneze înainte de a accepta să participe la următoarea rundă de discuţii directe, programată pentru săptămâna viitoare la Roma. Forţele israeliene ar păstra totuşi o zonă tampon în sudul Libanului.

Referindu-se la campania împotriva Iranului, premierul şi-a reiterat angajamentul, exprimat de multe ori, că „cu sau fără un acord, Iranul nu va deţine arme nucleare". El a menţionat că armata SUA reprezintă „un multiplicator de forţă extraordinar" pentru Israel.

Fără a-l menţiona direct, Netanyahu a făcut, de asemenea, o aluzie indirectă la anunţul preşedintelui american Donald Trump privind intenţia sa de a vinde avioane de vânătoare F-35 Turciei, unul dintre cei mai vocali critici ai Israelului şi stat membru al NATO.

„Războiul nu s-a încheiat", a spus Netanyahu. „Pe lângă vechile provocări, continuă să apară altele noi. Vechile axe se prăbuşesc, iar altele noi se ridică. Ne pregătim pentru orice scenariu. Ştim un lucru: trebuie să rămânem întotdeauna mai puternici decât duşmanii noştri", a spus premierul.

„Menţinerea superiorităţii aeriene a Israelului este o piatră de temelie a doctrinei noastre de securitate naţională. Este la fel de esenţială pentru menţinerea stabilităţii în Orientul Mijlociu, o regiune marcată de turbulenţe", a spus el, reluând argumentele pe care le-a adus săptămâna aceasta împotriva vânzării. „Realizăm acest lucru prin îmbunătăţirea continuă atât a personalului nostru, cât şi a tehnologiei noastre", a adăugat Netanyahu.

Între timp, Canalul 12 a relatat joi seara că Israelul se pregătea pentru posibilitatea ca Iranul să-şi extindă gama de ţinte pentru a include bazele israeliene de pe care au operat avioanele americane, precum Nevatim şi Ramon.

Sursa a adăugat că există o coordonare continuă între Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) şi Comandamentul Central al SUA în această privinţă. Însă, în ciuda dorinţei conducerii politice şi militare a Israelului de a iniţia o nouă rundă de lupte cu Iranul, Canal 12 a citat oficiali americani care au spus că Washingtonul nu doreşte să readucă Ierusalimul în mijlocul conflictului.

Potrivit Canalului 12, se aştepta ca Trump să-şi convoace în scurt timp consilierii de rang înalt şi oficialii de securitate naţională pentru a discuta următoarele măsuri ale Washingtonului. Un oficial american a declarat pentru Canal 12 că luptele ar putea dura între câteva zile şi o lună, în funcţie de faptul dacă Iranul va continua să atace navele comerciale în Strâmtoarea Ormuz. „O să le dăm o mică lecţie ca să înţeleagă că nu glumim", a spus oficialul.

Totuşi, potrivit sursei, în prezent, la Washington nu există o dorinţă prea mare ca Ierusalimul să se implice în conflict.

În schimb, una dintre opţiunile luate în considerare este reimpunerea unui blocaj naval american asupra porturilor iraniene - o măsură pe care Trump a sugerat-o public - deşi nu s-a luat încă nicio decizie. Mulţi oficiali din anturajul preşedintelui consideră că o astfel de măsură ar fi cea mai potrivită. SUA au impus pentru prima dată un blocaj după ce Iranul a blocat la rândul său Strâmtoarea Ormuz în urma declanşării războiului.