• Tweet

Clubul de Gândire GOLD propune partidelor parlamentare legea "UN OM, O ȚARĂ, UN VOT", care are ca scop eliminarea unei practici controversate și ilegale, prin care români cu mai multe cetățenii votează, în același scrutin electoral, de mai multe ori, afectând și influențând rezultatul alegerilor. Astfel, românii-unguri și românii-moldoveni vor trebui să decidă în care dintre țări votează la parlamentare și prezidențiale.

În numele Clubului de Gândire GOLD, jurnalista Sarmiza Andronic a declarat pentru Solid News următoarele:

„Clubul de Gândire GOLD propune partidelor parlamentare proiectul de lege ‘UN OM, O ȚARĂ, UN VOT'. Scopul este eliminarea votului multiplu al cetățenilor cu dublă cetățenie pentru a respecta principiul democratic al egalității. Așadar, un singur om, un singur vot, într-o singură țară.

Astfel, fiecare cetățean va decide dacă participă la alegerile prezidențiale și parlamentare în România sau în cealaltă țară a sa, fără a influența, însă, rezultatele în două state diferite. Clubul de Gândire GOLD consideră că această inițiativă întărește corectitudinea procesului electoral și protejează suveranitatea României. Invităm, așadar, toate partidele, indiferent că se află la putere sau în opoziție, să se așeze la masa dialogului alături de noi pentru a sprijini acest proiect de echitate democratică."

Propunerea este asumată de către următorii jurnaliști și analiști: Sarmiza Andronic, Liviu Alexa, Bogdan Comaroni, Marius Ghilezan, Daria Gușă, Cozmin Gușă, H.D.Hartmann, Iulian Ionescu, Liviu Man, Sorin Roșca Stănescu.

Redăm mai jos textul integral al propunerii:

EXPUNERE DE MOTIVE

privind modificarea Legii nr. 370/2004 și a Legii nr. 208/2015 privind exercitarea dreptului de vot de către persoanele cu dublă cetățenie

Necesitate și oportunitate
Exercitarea dreptului de vot pentru alegerea Președintelui României și a Parlamentului reprezintă un act de suveranitate națională. Respectarea principiului democratic fundamental „un om - un vot" impune eliminarea situațiilor în care cetățenii cu dublă cetățenie pot influența rezultatele electorale în două state diferite.

Exemple recente demonstrează riscurile actualei reglementări incomplete:

Republica Moldova (2024) - votul cetățenilor moldoveni cu cetățenie română a modificat rezultatul electoral, contrar opțiunii majoritare din țară.
Ungaria - cetățenii români cu cetățenie ungară votează atât în România, pentru formațiuni politice precum UDMR, cât și în Ungaria pentru partidul FIDEZ, fiind transformați într-o masă electorală strategică.
Această situație generează:

un privilegiu electoral pentru deținătorii dublei cetățenii, contravenind principiului egalității cetățenilor;
o dublă loialitate incompatibilă cu protejarea interesului național și cu încrederea necesară în procesul electoral.
Obiectivul modificării
Propunerea urmărește:

garantarea egalității cetățenilor români prin eliminarea votului multiplu la alegerile naționale;
protejarea suveranității statului român și consolidarea încrederii în procesul democratic;
aplicarea principiului „un om - un vot"
Dubla cetățenie nu este interzisă, dar exercitarea dreptului de vot pentru funcțiile naționale (Președinte și Parlament) se va face într-un singur stat, conform opțiunii persoanei.

Conținutul propunerii
Se introduce obligația persoanelor cu dublă cetățenie să își exprime opțiunea pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile naționale într-un singur stat.
Pentru alegerile locale și cele europene, dreptul de vot rămâne guvernat de criteriul reședinței și de legislația aplicabilă.
Se instituie un registru electoral special, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, în care persoanele cu dublă cetățenie își declară opțiunea, pe bază de declarație pe proprie răspundere.
Exercitarea votului contrar declarației atrage sancțiuni contravenționale și, după caz, penale.
Fundamentare constituțională și legislativă
Art. 16 alin. (1) din Constituție - „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Art. 36 alin. (1) din Constituție - „Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv."
Art. 1 alin. (5) din Constituție - principiul legalității și supremația Constituției.
Modificările vizează completarea și adaptarea prevederilor din Legea nr. 370/2004 și Legea nr. 208/2015, în sensul introducerii unor dispoziții clare referitoare la persoanele cu dublă cetățenie.

Compatibilitate europeană și practici internaționale
Uniunea Europeană lasă la latitudinea statelor membre reglementarea situațiilor de dublă cetățenie. Limitarea votului multiplu este permisă atât timp cât se respectă principiul proporționalității și nu se suprimă dreptul de vot.

Practica altor state confirmă acest lucru:

Austria - restricționează dublul vot prin reguli stricte de opțiune.
Olanda - impune limitări în cazul cetățenilor cu dublă apartenență.
Germania - deși acceptă dubla cetățenie, controlează participarea la vot pentru a evita suprapunerile.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului recunoaște dreptul statelor de a impune restricții rezonabile și proporționale asupra exercitării dreptului de vot.

Impact social, administrativ și financiar
Impact social: crește încrederea în procesul electoral, eliminând percepția unor privilegii pentru cetățenii cu dublă cetățenie.
Impact administrativ: Autoritatea Electorală Permanentă va gestiona un registru electoral suplimentar, integrat cu bazele de date existente.
Impact financiar: costuri moderate pentru adaptarea infrastructurii IT și pentru campanii de informare, justificate prin protejarea corectitudinii procesului electoral.

Dispoziții tranzitorii
Legea va intra în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cetățenii cu dublă cetățenie vor depune declarația de opțiune cel târziu cu 180 de zile înainte de data scrutinului.
Concluzii
Măsura propusă garantează egalitatea cetățenilor români, elimină votul multiplu la alegerile naționale și protejează suveranitatea și corectitudinea procesului electoral.

Această inițiativă legislativă este necesară și oportună pentru modernizarea cadrului electoral și pentru respectarea principiului „un om - un vot".