Concluzii "la cald" după alegerile parlamentare si rezultatele partiale (95%)

Postat la: 07.12.2020 |

După numărarea a 95% din voturi, se pot trage deja câteva concluzii despre alegerile parlamentare din 2020. Scena politică s-a complicat chiar daca mai multi analisti spuneau anterior ca "vom avea rezultate previzibile". Toate previziunile, cu trimiterea PSD la „coşul istoriei”, cu o coaliţie de dreapta care va face reformele atât de necesare României, se dovedesc a nu fi fost realităţi.

Urmează zile de negocieri ample, "la sange", pentru că, asa cum s-au exprimat formatiunile asa-zis "de dreapta", in multe declaratii publice "avem nevoie de un guvern stabil în contextul crizelor din sănătate şi economice."

Prima întrebare importantă: de ce 2 din 3 români au ales să nu vină la vot? Explicaţia cea mai simplă şi la îndemână: au considerat că nu au cu cine vota. Este vorba de acei alegători care nu mai vin la urne să voteze „răul cel mic". Apoi, prestaţia cabinetului Orban, susţinut de preşedintele Iohannis, i-a dezamăgit pe mulţi alegători de dreapta. Cei de stânga, alegătorii PSD, s-au dovedit mai loiali şi au venit la vot să-şi susţină partidul.

Unde au greşit Orban şi preşedintele Iohannis am scris şi voi mai scrie, eu şi alţi comentatori. Posibil ca voturile pensionarilor sa fi mers mai degrabă către PSD, pentru că nu au înteles de ce guvernul Orban nu le-a mărit pensiile cu 40%. Motivaţia că nu au fost bani se loveşte de reacţia: dar pentru cei 1,3-1,4 milioane de bugetari, dintre care 30% ard gazul degeaba, a avut bani?, conform Adevarul.ro.

După numărarea a 95% din voturi, fără diaspora, rezultatele sunt următoarele, prin rotunjire:

PSD-30%, PNL-25,5%, USR PLUS- 15,5%, AUR-9%, UDMR-6%, PMP-4,5%, Pro Romania-4%. Voturile din diaspora nu vor schimba fundamental acest clasament, cele 265.000 de voturi din diaspora nu au cum să modifice esenţial clasamentul final, dat de cele aproape 6 milioane din ţară.

Pro România nu trece pragul de 5%, iar Victor Ponta a şi anunţat că se retrage din fruntea partidului. Nu este încă limpede dacă PMP va face pragul, lucru extrem de important în ecuaţia viitoarei guvernări. Dacă nu va trece pragul, după redistribuiri şi adăugarea voturilor din diaspora, vom avea, ce mai probabil, următorul clasament: PSD-33%, PNL-28%, USR PLUS-18%, AUR-10%, UDMR-7%, plus minorităţile.

Despre AUR se ştiu puţine lucruri. Programatic, Alianţa pentru Unirea Românilor se defineşte ca un partid care îşi propune „să fie rezultatul unificării forţelor româneşti care urmăresc să servească interesele poporului român", iar doctrina AUR „se sprijină pe patru piloni: familia, patria, credinţa, libertatea".

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a fost înfiinţată, în septembrie 2019, de George Simion, cunoscut ca fondator al platformei Acţiunea 2012 care militează pentru unirea cu Republica Moldova. Co-preşedinte al partidului este Claudiu Târziu.

AUR are un mesaj naţionalist, anti-maghiar, anti-occidental, unionist şi anti-mască. A adunat voturile alegătorilor care au susţinut PRM şi PPDD. AUR va avea soarta predecesorilor, când simpatizanţii săi vor vedea că nu poate realiza lucruri imposibile în lumea de azi.

Acum încep dificultăţile. De o largă majoritate de dreapta, atât de clamată de preşedintele Iohannis şi de PNL, nici nu mai poate fi vorba. Mare lucru dacă se va putea constitui şi una fragilă, care să dea un guvern de dreapta.

Din start, PSD nu pare a avea şanse să alcătuiască o majoritate, acum când şi Victor Ponta a ieşit din peisaj. Asocierea cu AUR i-ar crea dificultăţi în plus, peste cele pe care le are deja. De altfel, George Simion a şi declarat că nu va face nicio alianţă de guvernare. În schimb, PSD şi AUR vor avea 43% din parlamentari, ceea ce înseamnă un disconfort mare în adoptarea legilor organice. De modificarea Constituţiei nici nu poate fi vorba. Grav ar fi dacă parlamentarii foşti PSD, aleşi pe listele PNL, ar decide să revină la partidul „mamă", pentru cine ştie ce funcţii importante în parlament.

Rămâne de luat în calcul o majoritate PNL-USR PLUS-UDMR, care ar aduna 53-54% din voturi, suficiente să treacă de parlament.

Prima condiţie pentru reuşita acestei alianţe ar fi ca preşedintele Iohannis să nu-l desemneze pe Orban viitor premier. Rezultatul PNL este un eşec, şi normal ar fi ca şi PNL să-i ceară lui Orban să se retragă din fruntea partidului. Se ştiu divergenţele majore dintre Orban şi USR PLUS, astfel încât majoritatea enunţată s-ar agrega mai repede fără aroganţa lui Orban, care s-a considerat tot timpul şeful de facto al guvernării de dreapta. Nici UDMR nu-l consideră pe Orban potrivit ca viitor premier.

Preşedintele poate găsi un alt premier pentru viitoarea guvernare, care să nu-şi fi ostilizat din start USR PLUS şi UDMR. Posibili candidaţi pentru desemnarea viitorului premier: Ilie Bolojan, Emil Boc şi Siegfried Mureşan. Dacian Cioloş iese din calcule, din cauza scorului mic realizat de USR PLUS. Dacă preşedintele insistă cu desemnarea lui Orban, se vor pierde 10 zile preţioase, în plină pandemie, fără buget pe 2021, cu criză economică care ne bate la uşă.

Sper ca de data aceasta preşedintele să fi înţeles mesajul electoratului, în special absenteismul masiv la vot, şi să nu se mai obstineze în soluţii rezultate din „wishfull thinking", mai mentioneaza sursa citata.

În concluzie, pentru realizarea rapidă a unei formule de guvernare, preşedintele are ca singura soluţie renunţarea la Orban ca viitor premier, şi o atitudine înţelegătoare şi conciliantă faţă de USR PLUS şi UDMR.