• Tweet

Declarațiile politice făcute la Bruxelles de președintelui României, potrivit cărora "pentru România statul de drept nu este o problemă" și "România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut" ignoră total realitățile în privința statului de drept în România, partenerii din Uniunea Europeană neputând fi induși în eroare prin afirmații fără suport concret, consideră Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție într-un comunicat de presă.

"Aceste alegații se completează cu modul în care Președintele României a nesocotit rapoartele Comisiei Europene referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, numindu-i în funcție tocmai pe candidații avizați negativ. În susținerea deciziei sale, neluând în considerare avizul Secției pentru procurori a CSM, Președintele României a arătat următoarele: "îi consider foarte buni pe cei trei candidați. Avizul CSM mi s-a părut, parțial, destul de superficial"", scrie Revista Forumul Judecătorilor.

Asociațiile reamintesc că România se află de peste 13 ani sub monitorizarea Comisiei Europene pentru deficiențe vizibile ale statului de drept care explică și eșecul accederii la spațiul Schengen.

"Ultimele Rapoarte MCV au solicitat expres României să suspende imediat aplicarea legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente, precum și să revizuiască aceste legi, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO. Cu toate acestea, nu s-a realizat niciun fel de progres real în legiferarea necesară pentru desființarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului", revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanţiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018", mai arată comunicatul.

Ce mai reproșează Asociațiile:

În cele opt luni de funcționare sub o nouă conducere, Ministerul Justiției nu a prezentat niciun proiect serios care să încerce să revizuiască legile justiției în privința aspectelor nocive, constatate de toate entitățile internaționale relevante (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni).
Nu a fost organizat un grup de lucru minimal în acest sens, care să cuprindă reprezentații magistraturii, iar propunerea de desființare a Secției de investigare a infracţiunilor din justiţie a fost însoțită de filtre de impunitate neconstituționale pentru magistrați, de natură a bloca orice cercetare, în lipsa acordului Secției pentru judecători, solicitate în proiectul de candidatură la CSM de fostul său președinte, Lia Savonea, în al cărui mandat CSM a atras critici severe din partea Comisiei Europene.
De asemenea, Parlamentul României nu a avut niciun fel de rol activ în remedierea aspectelor care au transformat România într-o țară care nesocotește cerințele minimale ale statul de drept, mai mult, au fost respinse rapid orice tentative în acest sens.
Subscrisele fac din nou cunoscut Președintelui României că recomandările și cerințele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referință. Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise. Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor.
De asemenea, subscrisele arată că Președintele României nu poate ignora faptul că în jurisprudența sa recentă, Curtea Constituțională a apreciat că "efectele unui referendum consultativ sunt de natură politică, iar nu juridică (...) declanșarea referendumului consultativ, întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora" (Decizia nr.28/2020).
Așadar, invocarea repetată a vreunui panaceu pentru deficiențele flagrante ale statului de drept din România, determinat de organizarea referendumului din anul 2019, este absolut irelevantă din punct de vedere juridic, fiind necesară adoptarea unor acte normative pentru restabilirea coordonatelor minimale ale statului de drept.
În consecință, declarațiile politice ale Președintelui României ignoră total realitățile în privința statului de drept în România, partenerii din Uniunea Europeană neputând fi induși în eroare prin afirmații fără suport concret. De asemenea, se generează o confuzie nedorită în rândul opiniei publice care a susținut statul de drept, în condițiile în care Președintele României și-a anunțat public dezideratul apărării acestuia.