La Budapesta s-a pus în mișcare un plan care va schimba Europa din temelii: Reforme cum nu s-au mai văzut vreodată

Postat la: 09.11.2024 |

La Budapesta s-a pus în mișcare un plan care va schimba Europa din temelii: Reforme cum nu s-au mai văzut vreodată

Cei 27, reuniţi la un summit la Budapesta, au lansat vineri un vast plan de reforme inspirat de către Mario Draghi, în vederea unei relansări a economiei europene, ameninţată de un război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump, relatează AFP. Este nevoie "urgent" de un plan, este un moment de "trezire strategică" a Europei.

Reformele economice au devenit "şi mai urgente" odată cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, a avertizat fostul premier italian, în contextul în care miliardarul american a ameninţat să impună taxe importurilor de produse europene cu scopul de a reduce excedentele comerciale ale Uniunii Europene (UE).

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a publicat la începutul lui septembrie un raport în vederea unei relansări a creşterii economice în Europa, care stagnează faţă de Statele Unite. El a venit să li-l prezinte şefilor de stat şi de guverne din UE la Budapesta.

UE este necesar să-şi relanseze creşterea economică cu ajutorul unor investiţii masive în inovaţia digitală, tranziţia verde şi industriile apărării, estimează el în acest document de 400 de pagini, comandat anul trecut de către Ursula von der Leyen. "De atunci, urgenţa de a produce rezultate a crescut", a declarat ea şi a promis să se sprijine pe concluziile lui Mario Draghi.

Ea a citat între priorităţile sale o reducere a birocraţiei în favoarea întreprinderilor, mai ales a start-up-urilor, şi înfiinţarea unei Uniuni a Economisirilor şi Investiţiilor pentru a ajuta întreprinderile să-şi finanţeze nevoile în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Ursula von der Leyen a promis să propună "în primele 100 de zile" ale noului său mandat un Pact Industrial Verde în vederea susţinerii decarbonatării industriei, în urma unui summit care s-a încheiat fără fotografie de familie şi de la care preşedintele francez Emmanuel Macron a plecat fără să facă declaraţii.

"Mario Draghi a lansat un apel clar la un salt european. Europa are nevoie de o modernizare fundamentală pentru a rămâne competitivă", a estimat cancalrul german Olaf Scholz. "Acesta este un moment de trezire strategică a europenilor", a declarat ministrul francez însărcinat cu Europa, Benjamin Haddad.

Însă dincolo de declaraţiile de principiu, divergenţele punctelor de vedere rămân profunde în numeroase subiecte, mai ales cu privire la finanţările publice de mobilizat.

Tabloul zugrăvit de către Mario Draghi este sumbru: UE se află în declin economic faţă de Statele Unite şi îşi creşte în mod periculos dependenţa faţă de China în privinţa unor anumite materii prime şi tehnologii strategice. Venitul pe cap de locuitor "a crescut cu aproape două ori mai mult în Statele Unite decât în UE din 2000", subliniază el.

Oficialul italian estimează investiţiile necesare pe Bătrânul Continent între 750 şi 800 de miliarde de euro pe an, mai mare decât Planul Marshall al Statelor Unite, care a susţinut reconstrucţia Europei după al Doilea Război Mondial.

Acest zid de investiţii este o provocare uriaşă pentru cele 27 de state membre UE în momentul în care ele încearcă să-şi reducă îndatorarea şi deficitele bugetare.

Liderii UE au recunoscut vineri "urgenţa unei acţiuni decisive" într-o "Declaraţie" care reia principalele piste subliniate de către Mario Draghi, şi anume aprofundarea pieţei unice, Uniunea Pieţelor de Capitaluri, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor, între altele.

Însă ei rămân vagi în privinţa problemelor bugetare. Cei 27 recunosc că va trebui să mobilizeze "atât finanţări publice, cât şi private" şi afirmă că vor să "exploreze toate instrumentele şi uneltele", o menţiune controversată, care a provocat discuţii lungi.

Germania şi alte ţări "frugale" exclud orice recurs la o nouă îndatorare comună, în pofida succesului planului istoric de relansare economică postcovid în valoare de 800 de miliarde de euro iniţiat în 2020. Ele ar putea însă să ia în calcul finanţări publice prin bugetul UE sau să recurgă sporit la Banca Europeanjă de Investiţii (BEI).

Accentul se va pune asupra finanţărilor private şi care să mobilizeze economiile europenilor către nevoile întreprinderilor şi asupra doborârii barierelor naţionale care împiedică crearea unei adevărate Pieţe Financiare Interne.

Dincolo de această "Declaraţie" de principiu de la Budapesta, statele membre riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile.

În afară de problema finanţării, interesele lor sunt divergente în privinţa Uniunii Pieţelor Capitalurilor, o problemă recurentă a summiturilor europene. Înfiinţarea unei Uniuni a Telecomunicaţiilor, Energiei sau Industriilor Apărării este de asemenea blocată de mai mulţi ani.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

La Budapesta s-a pus în mișcare un plan care va schimba Europa din temelii: Reforme cum nu s-au mai văzut vreodată

Postat la: 09.11.2024 |

0

Cei 27, reuniţi la un summit la Budapesta, au lansat vineri un vast plan de reforme inspirat de către Mario Draghi, în vederea unei relansări a economiei europene, ameninţată de un război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump, relatează AFP. Este nevoie "urgent" de un plan, este un moment de "trezire strategică" a Europei.

Reformele economice au devenit "şi mai urgente" odată cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, a avertizat fostul premier italian, în contextul în care miliardarul american a ameninţat să impună taxe importurilor de produse europene cu scopul de a reduce excedentele comerciale ale Uniunii Europene (UE).

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a publicat la începutul lui septembrie un raport în vederea unei relansări a creşterii economice în Europa, care stagnează faţă de Statele Unite. El a venit să li-l prezinte şefilor de stat şi de guverne din UE la Budapesta.

UE este necesar să-şi relanseze creşterea economică cu ajutorul unor investiţii masive în inovaţia digitală, tranziţia verde şi industriile apărării, estimează el în acest document de 400 de pagini, comandat anul trecut de către Ursula von der Leyen. "De atunci, urgenţa de a produce rezultate a crescut", a declarat ea şi a promis să se sprijine pe concluziile lui Mario Draghi.

Ea a citat între priorităţile sale o reducere a birocraţiei în favoarea întreprinderilor, mai ales a start-up-urilor, şi înfiinţarea unei Uniuni a Economisirilor şi Investiţiilor pentru a ajuta întreprinderile să-şi finanţeze nevoile în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Ursula von der Leyen a promis să propună "în primele 100 de zile" ale noului său mandat un Pact Industrial Verde în vederea susţinerii decarbonatării industriei, în urma unui summit care s-a încheiat fără fotografie de familie şi de la care preşedintele francez Emmanuel Macron a plecat fără să facă declaraţii.

"Mario Draghi a lansat un apel clar la un salt european. Europa are nevoie de o modernizare fundamentală pentru a rămâne competitivă", a estimat cancalrul german Olaf Scholz. "Acesta este un moment de trezire strategică a europenilor", a declarat ministrul francez însărcinat cu Europa, Benjamin Haddad.

Însă dincolo de declaraţiile de principiu, divergenţele punctelor de vedere rămân profunde în numeroase subiecte, mai ales cu privire la finanţările publice de mobilizat.

Tabloul zugrăvit de către Mario Draghi este sumbru: UE se află în declin economic faţă de Statele Unite şi îşi creşte în mod periculos dependenţa faţă de China în privinţa unor anumite materii prime şi tehnologii strategice. Venitul pe cap de locuitor "a crescut cu aproape două ori mai mult în Statele Unite decât în UE din 2000", subliniază el.

Oficialul italian estimează investiţiile necesare pe Bătrânul Continent între 750 şi 800 de miliarde de euro pe an, mai mare decât Planul Marshall al Statelor Unite, care a susţinut reconstrucţia Europei după al Doilea Război Mondial.

Acest zid de investiţii este o provocare uriaşă pentru cele 27 de state membre UE în momentul în care ele încearcă să-şi reducă îndatorarea şi deficitele bugetare.

Liderii UE au recunoscut vineri "urgenţa unei acţiuni decisive" într-o "Declaraţie" care reia principalele piste subliniate de către Mario Draghi, şi anume aprofundarea pieţei unice, Uniunea Pieţelor de Capitaluri, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor, între altele.

Însă ei rămân vagi în privinţa problemelor bugetare. Cei 27 recunosc că va trebui să mobilizeze "atât finanţări publice, cât şi private" şi afirmă că vor să "exploreze toate instrumentele şi uneltele", o menţiune controversată, care a provocat discuţii lungi.

Germania şi alte ţări "frugale" exclud orice recurs la o nouă îndatorare comună, în pofida succesului planului istoric de relansare economică postcovid în valoare de 800 de miliarde de euro iniţiat în 2020. Ele ar putea însă să ia în calcul finanţări publice prin bugetul UE sau să recurgă sporit la Banca Europeanjă de Investiţii (BEI).

Accentul se va pune asupra finanţărilor private şi care să mobilizeze economiile europenilor către nevoile întreprinderilor şi asupra doborârii barierelor naţionale care împiedică crearea unei adevărate Pieţe Financiare Interne.

Dincolo de această "Declaraţie" de principiu de la Budapesta, statele membre riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile.

În afară de problema finanţării, interesele lor sunt divergente în privinţa Uniunii Pieţelor Capitalurilor, o problemă recurentă a summiturilor europene. Înfiinţarea unei Uniuni a Telecomunicaţiilor, Energiei sau Industriilor Apărării este de asemenea blocată de mai mulţi ani.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE