Le Figaro: Sfârșitul jalnic al domniei lui Klaus Iohannis

Postat la: 29.12.2024 |

Le Figaro: Sfârșitul jalnic al domniei lui Klaus Iohannis

Într-un articol dedicat doar abonaților ziarului de dreapta Le Figaro, intitulat "En Roumanie, la piteuse fin de règne de Klaus Iohannis," publicistul și regizorul Paul Cozighian, în colaborare cu Cyrille Louis, face un portret sumbru „președintelui din prelungiri"

DECRIPTARE - Președintele in functie, al cărui mandat a fost prelungit după anularea votului care urma să-i nominalizeze succesorul, este considerat responsabil de criza politică.

O inscripție cu vopsea albastră a apărut duminică pe peretele palatului prezidențial al României. „Trădătorule, pleacă!"

În ziua de 6 decembrie, instanțele au invocat suspiciuni de ingerință rusă, cu scopul de anulare, în ultimul moment, al turul doi al alegerilor prezidențiale, cu riscul de a cufunda țara în derivă.

Organizarea unui nou scrutin a fost amânată, astfel încât președintele în exercițiu rămâne în funcție și l-a reconfirmat recent pe liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în funcția de prim-ministru. „România este condusă de un președinte ilegitim, care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat, din proprie inițiativă, ca un dictator african," afirmă, furios, Sebastian Zachmann, editorialist politic la Prima TV.

Cu trei săptămâni înainte, cu ocazia Zilei Naționale, Klaus Iohannis le-a adresat compatrioților un mesaj de penitență: „Vă cer iertare, pentru că de-a lungul anilor, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient."

Prin plasarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu pe primul loc în turul întâi al prezidențialelor, alegătorii români au transmis liderilor lor un mesaj lipsit de ambiguitate. Dar, potrivit Silviei Marton, profesor de Științe Politice la Universitatea din București, „mea culpa președintelui Iohannis a venit prea târziu pentru a-l exonera de responsabilitatea sa politică și morală într-o criză atât de gravă".

La 65 de ani, al șaselea președinte al României își încheie cel de-al doilea mandat disprețuit de compatrioții săi, dar apreciat de omologii europeni. Văzut din București, fostul profesor de fizică este considerat atât de distant, încât criticii săi îl numesc „un rege leneș", acuzându-l că petrece mai mult timp în orașul natal Sibiu sau în deplasări costisitoare în străinătate decât la biroul prezidențial.

La Bruxelles, însă, colegii săi, șefi de stat și de guvern, îi apreciază fiabilitatea în vremuri grele. „În ciuda multiplelor crize din ultimii ani, s-a menținut clar în angajamentul său european și a făcut eforturi pentru a asigura stabilitatea țării sale," a declarat un diplomat european. „Din păcate, nu același lucru se poate spune despre Viktor Orban sau chiar despre liderii polonezi, care, spre deosebire de cei români, au permis fermierilor să blocheze importurile de cereale ucrainene la granițe..."

Intrat în politică la sfârșitul anilor '90, Klaus Iohannis s-a remarcat mai întâi prin câștigarea primăriei Sibiului pentru un mic partid reprezentând minoritatea germană. Abia după ce a revitalizat turismul în acest oraș transilvănean, în urma celui de-al treilea mandat de primar, a început să aspire la un rol național, mai scrie Le Figaro.

În 2009 și 2013, a fost luat în calcul pentru funcția de prim-ministru, sub președintele conservator Traian Băsescu. Deși a fost respins, Iohannis a perseverat, devenind succesorul lui Băsescu în 2014, sub sigla Partidului Național Liberal, o formațiune de dreapta care, alături de social-democrați, domină viața politică românească de la căderea comunismului, în decembrie 1989.

Raluca Pantazi, redactor-șef al site-ului Edupedu.ro, reamintește că Iohannis declarase educația ca o prioritate a mandatului său. „Cine vă poate ierta, domnule președinte, că ați lăsat un sfert de milion de copii în afara școlii?" întreabă ea, într-un editorial recent. „Banca Mondială a anunțat săptămâna aceasta că 250.000 de elevi între 6 și 14 ani au abandonat școala, cu 150.000 mai mulți decât înainte de mandatul dumneavoastră".

Sub cele două mandate ale lui Klaus Iohannis, conchide ea, „școlile publice au înregistrat cel mai mare declin la toate testele și analizele internaționale".

Această pasivitate a președintelui, tot mai evidentă pe măsură ce tensiunile internaționale au crescut, a alimentat o furie mocnită în rândul opiniei publice românești.

„Acest lucru este valabil mai ales de la pandemie încoace," deplânge Silvia Marton. „Președintele, care are responsabilitatea de a comunica politicile implementate sub autoritatea sa, a rămas tăcut zile întregi când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Iar când un extremist a ajuns surprinzător în turul doi al prezidențialelor, s-a limitat la scuze ciudat de narcisiste."

„Probabil că s-a lăsat izolat în turnul său de fildeș," admite un diplomat european, care consideră, totuși, că unele critici aduse președintelui sunt exagerate. În prima linie când a fost vorba de sprijinirea Ucrainei, Klaus Iohannis a trebuit, în același timp, să se apere, atât de reproșuri legitime, cât și de campanii de dezinformare rusești.

Primăvara trecută, a făcut o greșeală strategică surprinzătoare, candidând pentru funcția de secretar general al NATO, deși candidatura fostului prim-ministru olandez, Mark Rutte, fusese deja validată de statele membre. Cu zece zile în urmă, în cadrul unei reuniuni organizate la Bruxelles, numele său a fost eliminat de pe lista șefilor de stat invitați să se întâlnească cu noul lider al alianței transatlantice.

O excludere pe care unii observatori români o interpretează ca pe un semn de neîncredere. Sorin Ioniță, de la Expert Forum, consideră că România este „pusă în carantină", de la anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Dovezile privind o ingerință externă, suficient de serioasă pentru a justifica o decizie atât de gravă, par să fi fost considerate insuficiente de unele guverne occidentale.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Le Figaro: Sfârșitul jalnic al domniei lui Klaus Iohannis

Postat la: 29.12.2024 |

0

Într-un articol dedicat doar abonaților ziarului de dreapta Le Figaro, intitulat "En Roumanie, la piteuse fin de règne de Klaus Iohannis," publicistul și regizorul Paul Cozighian, în colaborare cu Cyrille Louis, face un portret sumbru „președintelui din prelungiri"

DECRIPTARE - Președintele in functie, al cărui mandat a fost prelungit după anularea votului care urma să-i nominalizeze succesorul, este considerat responsabil de criza politică.

O inscripție cu vopsea albastră a apărut duminică pe peretele palatului prezidențial al României. „Trădătorule, pleacă!"

În ziua de 6 decembrie, instanțele au invocat suspiciuni de ingerință rusă, cu scopul de anulare, în ultimul moment, al turul doi al alegerilor prezidențiale, cu riscul de a cufunda țara în derivă.

Organizarea unui nou scrutin a fost amânată, astfel încât președintele în exercițiu rămâne în funcție și l-a reconfirmat recent pe liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în funcția de prim-ministru. „România este condusă de un președinte ilegitim, care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat, din proprie inițiativă, ca un dictator african," afirmă, furios, Sebastian Zachmann, editorialist politic la Prima TV.

Cu trei săptămâni înainte, cu ocazia Zilei Naționale, Klaus Iohannis le-a adresat compatrioților un mesaj de penitență: „Vă cer iertare, pentru că de-a lungul anilor, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient."

Prin plasarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu pe primul loc în turul întâi al prezidențialelor, alegătorii români au transmis liderilor lor un mesaj lipsit de ambiguitate. Dar, potrivit Silviei Marton, profesor de Științe Politice la Universitatea din București, „mea culpa președintelui Iohannis a venit prea târziu pentru a-l exonera de responsabilitatea sa politică și morală într-o criză atât de gravă".

La 65 de ani, al șaselea președinte al României își încheie cel de-al doilea mandat disprețuit de compatrioții săi, dar apreciat de omologii europeni. Văzut din București, fostul profesor de fizică este considerat atât de distant, încât criticii săi îl numesc „un rege leneș", acuzându-l că petrece mai mult timp în orașul natal Sibiu sau în deplasări costisitoare în străinătate decât la biroul prezidențial.

La Bruxelles, însă, colegii săi, șefi de stat și de guvern, îi apreciază fiabilitatea în vremuri grele. „În ciuda multiplelor crize din ultimii ani, s-a menținut clar în angajamentul său european și a făcut eforturi pentru a asigura stabilitatea țării sale," a declarat un diplomat european. „Din păcate, nu același lucru se poate spune despre Viktor Orban sau chiar despre liderii polonezi, care, spre deosebire de cei români, au permis fermierilor să blocheze importurile de cereale ucrainene la granițe..."

Intrat în politică la sfârșitul anilor '90, Klaus Iohannis s-a remarcat mai întâi prin câștigarea primăriei Sibiului pentru un mic partid reprezentând minoritatea germană. Abia după ce a revitalizat turismul în acest oraș transilvănean, în urma celui de-al treilea mandat de primar, a început să aspire la un rol național, mai scrie Le Figaro.

În 2009 și 2013, a fost luat în calcul pentru funcția de prim-ministru, sub președintele conservator Traian Băsescu. Deși a fost respins, Iohannis a perseverat, devenind succesorul lui Băsescu în 2014, sub sigla Partidului Național Liberal, o formațiune de dreapta care, alături de social-democrați, domină viața politică românească de la căderea comunismului, în decembrie 1989.

Raluca Pantazi, redactor-șef al site-ului Edupedu.ro, reamintește că Iohannis declarase educația ca o prioritate a mandatului său. „Cine vă poate ierta, domnule președinte, că ați lăsat un sfert de milion de copii în afara școlii?" întreabă ea, într-un editorial recent. „Banca Mondială a anunțat săptămâna aceasta că 250.000 de elevi între 6 și 14 ani au abandonat școala, cu 150.000 mai mulți decât înainte de mandatul dumneavoastră".

Sub cele două mandate ale lui Klaus Iohannis, conchide ea, „școlile publice au înregistrat cel mai mare declin la toate testele și analizele internaționale".

Această pasivitate a președintelui, tot mai evidentă pe măsură ce tensiunile internaționale au crescut, a alimentat o furie mocnită în rândul opiniei publice românești.

„Acest lucru este valabil mai ales de la pandemie încoace," deplânge Silvia Marton. „Președintele, care are responsabilitatea de a comunica politicile implementate sub autoritatea sa, a rămas tăcut zile întregi când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Iar când un extremist a ajuns surprinzător în turul doi al prezidențialelor, s-a limitat la scuze ciudat de narcisiste."

„Probabil că s-a lăsat izolat în turnul său de fildeș," admite un diplomat european, care consideră, totuși, că unele critici aduse președintelui sunt exagerate. În prima linie când a fost vorba de sprijinirea Ucrainei, Klaus Iohannis a trebuit, în același timp, să se apere, atât de reproșuri legitime, cât și de campanii de dezinformare rusești.

Primăvara trecută, a făcut o greșeală strategică surprinzătoare, candidând pentru funcția de secretar general al NATO, deși candidatura fostului prim-ministru olandez, Mark Rutte, fusese deja validată de statele membre. Cu zece zile în urmă, în cadrul unei reuniuni organizate la Bruxelles, numele său a fost eliminat de pe lista șefilor de stat invitați să se întâlnească cu noul lider al alianței transatlantice.

O excludere pe care unii observatori români o interpretează ca pe un semn de neîncredere. Sorin Ioniță, de la Expert Forum, consideră că România este „pusă în carantină", de la anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Dovezile privind o ingerință externă, suficient de serioasă pentru a justifica o decizie atât de gravă, par să fi fost considerate insuficiente de unele guverne occidentale.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE