• Tweet

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent, că va solicita plenului retrimiterea la comisie a proiectului legii graţierii pentru a fi adoptat în forma propusă de Guvern, menţionând că acesta este punctul de vedere al coaliţiei de guvernare.

Tăriceanu: "Punctul de vedere pe care l-am exprimat, al coaliţiei PSD-ALDE, este că vom cere în plen retrimiterea proiectului la comisie, pentru ca proiectul să fie adoptat în forma avansată de Guvern. E forma pe care o susţinem şi dorim ca, din această perspectivă, lucrurile să fie extrem de clare, mai ales după turbulenţele care au avut loc săptămâna trecută". Întrebat de ce doreşte coaliţia adoptarea legii în forma trimisă de Guvern, din moment ce actul normativ a fost modificat în Comisia juridică inclusiv cu voturile PSD şi ALDE, Tăriceanu s-a mărginit să spună doar că nu susţine punctul de vedere al comisiei.

Preşedintele Senatului a declarat, refuzând să răspundă la întrebările jurnaliştilor despre modificările pe care le consideră inoportune: "Pentru că nu susţinem acele formule care au fost la un moment dat aprobate, e adevărat, după aceea s-a revenit la nivelul comisiei, de graţiere extinsă pentru faptele de corupţie. Vreau să spun foarte clar, fără niciun fel de echivoc, nu susţinem acest punct de vedere. S-au făcut şi alte modificări pe care nu le considerăm a fi oportune". Chestionat în continuare de ce nu adoptă pur şi simplu legea în forma trimisă de Guvern, fără a o mai retrimite la comisie, Tăriceanu a susţinut că trebuie analizate punctele de vedere exprimate de CSM.

"Există puncte de vedere exprimate şi de CSM, care trebuie analizate. Din punctul lor de vedere, sunt anumite prevederi care fac legea să fie inaplicabilă şi vrem să facem o discuţie la care să invităm şi CSM şi Ministerul Justiţie, pentru a pune aceste lucruri în acord", a explicat preşedintele Senatului. Tăriceanu a mai spus că legea graţierii va primi un vot în plenul Senatului până pe 23 mai, atunci când se împlineşte termenul de adoptare tacită.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat astăzi, la Parlament, că senatorii social-democraţi din Comisia juridică au încurcat destul de mult Legea graţierii, iar cea mai bună variantă este ca proiectul să fie adoptat de Senat în forma trimisă de Guvern, în condiţiile în care nu preşedintele comisiei, Şerban Nicolae, decide cum se va încheia acest subiect.

Dragnea: "Nu domnul Şerban Nicolae va hotărî cum rămâne cu acest subiect. Eu cred că Comisia juridică de la Senat a încurcat destul de mult această lege, că cea mai bună variantă pentru moment este ca legea să plece din Senat aşa cum a venit de la Guvern, pentru că s-a schimbat de foarte multe ori acolo şi eu sunt foarte nemulţumit. Miercuri, la ora 10.30, vom avea un Comitet Executiv Naţional unde vom discuta şi subiectul ăsta, dar şi altele. Poate întoarce (plenul Senatului - n.r.) raportul în comisie. Nu numai eu, majoritatea suntem nemulţumiţi pentru ce s-a întâmplat acolo".

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Şerban Nicolae, consideră că legea graţierii, aşa cum a fost adoptată de comisia pe care o conduce, este "absolut ineficientă" pentru că "nu rezolvă absolut nimic" din moment ce doar aproximativ 450 de persoane ar urma să iasă din închisoare şi alte aproximativ 600 ar urma să beneficieze de reducerea pedepsei. Şerban Nicolae a declarat: "Din punctul meu de vedere, în forma actuală, este absolut ineficient . El nu rezolvă absolut nimic, nu răspunde niciunei nevoi a societăţii, nici în ceea ce priveşte obligaţiile României faţă de CEDO, dar, repet, la final e o decizie politică (...) Din punctul meu de vedere, nu rezolvă problema supraaglomerării".

Senatorul PSD a adăugat că graţierea unor condamnaţi ar aduce mai mulţi bani la buget, care ar putea fi investiţi în şcoli şi spitale, potrivit News.ro.
Şerban Nicolae a mai susţinut: "Graţierea nu costă. Graţierea este o măsură de politică penală fără costuri bugetare. Construcţia de spitale sau de construcţii de învăţământ este o chestiune care ţine de investiţii bugetare semnificative (...) Dacă vom continua să plătim zeci de milioane de euro amendă la CEDO despăgubiri pentru persoane care stau în penitenciare în condiţii improprii, probabil că vor rămâne mai puţini bani şi pentru spitale, şi pentru instituţii şcolare, şi pentru alte investiţii de interes social. Dar probabil că la nivelul Guvernului s-au găsit resursele necesare astfel încât în loc să graţiem, mai bine plătim ceea ce e de plătit".

Comisia juridică a Senatului a adoptat luni, cu majoritate de voturi (PSD şi UDMR), raportul de admitere al legii graţierii, potrivit căruia ar urma să iasă din închisoare, în termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a legii, 453 de persoane, în vreme ce alţi 589 de condamnaţi vor beneficia de o reducere cu trei ani a pedesei. Persoanele condamnate pentru fapte de corupţie, abuz în serviciu sau conflict de interese sunt exceptate de la a fi graţiate.
În favoarea raportului de admitere s-au înregistrat 5 voturi, ale senatorilor PSD şi UDMR, iar împotrivă au fost 4 voturi, de la PNL şi USR, partide care au şi propus respingerea legii. Singrul reprezentant al ALDE în Comisia juridică, senatorul Ionuţ Sibinescu, a fost absent şi nu a fost înlocuit de nimeni.

Potrivit unei simulări făcute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi transmisă Comisiei juridice a Senatului, de legea graţierii adoptată în forma votată luni urmează să beneficieze 1.032 persoane condamnate la închisoare cu executare. Dintre acestea, 433 ar urma să beneficieze de articolul 1, alineatul 1 al legii, care prevede că "pedepsele cu închisoarea, stabilite prin hotărâri definitive, se graţiază (...) în întregime, pedepsele de până la 3 ani, inclusiv". Alte 10 persoane care ar urma să beneficieze de graţiere sunt 9 minori şi un condamnat care a împlinit 70 de ani. În ceea ce priveşte condamnaţii care urmează să beneficieze de o reducere cu 3 ani a pedepselor, numărul acestora este de 589, potrivit simulării transmise de ANP.

"Sunt convins că depopularea închisorilor va fi considerată de către CEDO suficientă. Femei însărcinate nu au fost identificate persoane care să se încadreze în toate aceste condiţii să fie femei însărcinate care să nu fie condamnate pentru infracţiuni exceptate. Deci, cu alte cuvinte, nicio femeie însărcinată nu ar urma să beneficieze de graţiere, dintre cele care se află astăzi în penitenciar. Persoane cu vârsta de peste 60 de ani, niciuna", a declarat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Şerban Nicolae. Proiectul de lege al graţierii urmează să intre tot luni în plenul Senatului pentru dezbatere şi vot final, iar apoi să fie transmis Camerei Deputaţilor care este for decizional.

Comisia a finalizat joi dezbaterile pe proiectul de lege a graţierii, după trei şedinţe în care au adus o serie de modificări actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se numără graţierea pedepselor de până în trei ani, scăderea a trei ani din pedeapsa de până în zece ani, înjumătăţirea pedepselor femeilor însărcinate şi graţierea integrală a pedepselor persoanelor care au împlinit 70 de ani. În urmă cu aproape două săptămâni, în prima şedinţă dedicată dezbaterii pe fond a proiectului legii graţierii, Comisia juridică a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociaţia Magistraţilor şi de Şerban Nicolae conform căruia vor urma să fie graţiate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv, modificând astfel propunerea Guvernului de a graţia pedepsele de până în 5 ani.

De asemenea, senatorii jurişti au adoptat şi un amendament propus de social-democratul Şerban Nicolae potrivit căruia se scad trei ani din orice pedeapsă cu închisoarea de până în zece ani. "Se graţiază... în parte, cu trei ani, pedepsele cu închisoarea aplicate de instanţele de judecată mai mari de trei ani, dar care nu depăşesc zece ani", prevede amendamentul propus de Nicolae. Potrivit senatorului PSD, de această prevedere ar urma să beneficieze aproximativ 800 de deţinuţi. Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al graţierii a fost cel potrivit căruia femeilor însărcinate şi întreţinătorilor de copii de până în 14 ani li se înjumătăţeşte pedeapsa cu închisoarea, senatorii jurişti respingând amendamentul lui Traian Băsescu de graţiere şi a femeilor condamnate pentru corupţie.

Potrivit amendamentului, "se graţiază în parte, cu 1/2, pedepsele cu închisoare de la 6 la 10 ani, aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, precum şi copii încadraţi în grad de handicap accentuat sau grav, potrivit legii". Propunerea a fost făcută de senatorii Tanczos Barna (UDMR), Liviu Brăiloiu (PSD) şi Daniel Fenechiu (PNL). De asemenea, în Comisia juridică a Senatului au fost adoptate alte două amendamente prin care se prevede că pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani se graţiază în întregime, iar ale celor de peste 60 de ani se înjumătăţesc.

"Se graţiază în parte cu 1/2 pedeapsa cu închisoarea între 6 şi 10 ani aplicate persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani", se arată într-un amendament adoptat marţi de senatorii jurişti la proiectul de lege al graţierii. Celălalt amendament vizează persoanele care au împlinit 70 de ani. "Se graţiază în întregime pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani", se arată în amendamentul adoptat de senatorii jurişti. Nu în ultimul rând, Comisia juridică a Senatului a dublat la doi ani termenul pentru achitarea despăgubirilor în vederea graţierii, neachitarea cu "rea credinţă" ducând la revocarea clemenţei.

"Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea în termen de 2 ani de la data aplicării actului de graţiere a obligaţiilor civile şi a a cheltuielilor judiciare la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă", se arată în noua formulă a textului. Amendamentele formulate de fostul preşedinte al României Traian Băsescu au fost respinse de Comisia juridică a Senatului. Printre acestea se numără graţierea pedepselor de până în 6 ani de închisoare, graţierea femeilor condamnate pentru corupţie şi majorarea la trei ani a termenului în care cei graţiaţi trebuie să achite prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii pentru care au fost condamnaţi.

După ce miercuri senatorii jurişti adoptaseră amendamentele social-democraţilor Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu, identice cu propunerea lui Traian Băsescu, de graţiere a condamnaţilor pentru fapte de corupţie, joi aceştia au dat un nou vot prin care au respins respectivele propuneri. Astfel, faptele de corupţie, precum darea sau luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă, au fost excluse de la a fi graţiate. Tot joi, senatorii jurişti au respins un alt amendament al lui Traian Băsescu prin care acesta propunea graţierea celor condamnaţi la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi au votat împotriva propunerii ca persoanele condamnate pentru conflict de interese să fie, de asemenea, graţiate.