• Tweet

Deși premierul Nicolae Ciucă a susținut că preluarea de către Romgaz a drepturilor Exxon din perimetrul Neptun Deep va asigura necesarul de gaze și independența energetică a României, în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Cel puțin, nu deocamdată.

Reprezentanți ai producătorilor de gaze au explicat că nu există la acest moment nicio garanție că Romgaz și OMV Petrom vor extrage, într-adevăr, gazele de la mare adâncime, din Marea Neagră. Și, chiar dacă vor decide să o facă, nimeni n-ar putea spune sigur că producția va începe, într-adevăr, până la finele lui 2026. Așa că - deși statul a făcut, într-adevăr, un pas spre exploatarea gazelor din Marea Neagră - va mai trece, încă, mult timp până când vom putea vorbi despre independeța energetică pe care ne-o asigură ele.

Discuția despre extragerea gazelor offshore din Marea Neagră a început în urmă mulți ani, în România. Spre exemplu, zăcământul Doina din perimetrul Midia (aflat la nord de perimetrul Neptun Deep) a fost descoperit în 1995. Iar un alt zăcământ din același perimetru, numit Ana, a fost identificat în 2007. Au urmat ani la rând în care firmele care au luat în concesiune perimetre din Marea Neagră au muncit pentru a obține documentele necesare și pentru a construi infrastructura de care este nevoie pentru extragerea gazului din adâncuri și pentru a-l aduce la țărm, scrie spotmedia.ro

Black Sea Oil & Gas (BSOG) spre exemplu - firma care va exploata perimentrul Midia - a avut nevoie de aproape 14 ani doar pentru a-și aduna toate avizele și autorizațiile necesare pentru lucra, potrivit datelor reprezenanților industiei, comunicate în cadrul ediției din 4 mai a conferințelor „Energia în Spatele Scenei", organizate de Asociația Energia Inteligentă. În cazul perimetrului Neptun Deep, prin semnarea festivă a documentelor la care au luat parte, în cursul zilei de marți, 3 mai, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Virgil Popescu, abia a început preluarea, de către Romgaz, a companilor prin care Exxon investea în Marea Neagră, în parteneriat cu OMV Petrom.

Împreună, Exxon și OMV Petrom au investit peste 1 miliard de euro în perimetrul Neptun Deep. Și chiar dacă Romgaz preia doar partea americanilor de la Exxon, oricum procesul nu se poate încheia de azi pe mâine. „Apoi - vă spun cu titlu strict general, cum se face în astfel de cazuri, în toată lumea - e necesar să existe un acord între titluarii perimetrului (în cazul nostru, între Romgaz și OMV - n.red.). Și trebuie încheiate toate etapele pentru luarea deciziei finale de investiție. Este necesar ca titularii de perimentre să își asigure liniile de finanțare, pentru a putea lucra, în condițiile în care investițiile necesare sunt foarte mari.

Apoi, e nevoie ca titularii să parcurgă procedura numită «sezon deschis» pentru rezervare de capaciate (necesară pentru a rezerva spațiu prin conductele rețelei de transport pentru gazele extrase din MAarea Neagră - n.red.)", a precizat Oana Ijdelea, avocat specializat în domeniul energiei și șefa Comisiei de offshore in cadrul Federației Producătorilor de Petrol și Gaze din România (FPPG). Exxon și OMV Petrom au parcurs o parte din procedura numită «sezon deschis». Dar ulterior procedura a fost abandonată. Așa că ar trebui reluată.

Deja OMV Petrom a anunțat - încă de la începutul anului - că abia în 2023 va lua o decizie cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Iar luarea unei decizii nu este o formalitate. Există posibilitatea reală ca fie Romgaz, fie OMW Petrom să ia decizia de a nu investi în continuare, pentru extragerea gazelor. PNL, PSD și UDMR speră să convingă companiile să investească. De aceea, au inițiat în aprilie proiectul de modificare a Legii offshore care este acum pe circuitul de avizare, în Senat. Cătălin Niță, directorul executiv al FPPG, susține că proiectul e binevenit, chiar dacă nu e într-o formă perfectă.

FPPG analizează propunerile de modificare a legii 256/2018 (cunoscută ca „Legea offshore") și va propune amendamente. Dar nici aceste modificări legislative nu asigură extragerea gazelor de la mare adâncime, din perimetrul Neptun Deep. „Nimic nu garantează că investitorul va lua decizia de investiție. Statul a fost ferm convins și în 2018 că această formă a legii - care este acum în vigoare - se va finaliza cu un 'ok' din partea investitorului. Și n-a fost așa. Acum, din nou, statul are impresia că, dacă ia niște măsuri, investitorul va da 'ok'-ul. Rămâne să vedem dacă așa va fi.", spune Niță.

Ceea ce putem spune este că paradigma s-a schimbat, odată cu războiul din Ucraina. Acum, prima întrebare a clientului nu mai este "Cât costă gazele?", ci "Cât de repede pot fi ele livrate?" și "Cât de sigură sunt sursa de gaze și livrarea?". Acesta este contextul în care statul român a decis să își valorifice resursele de gaze din Marea Neagră. Ceea ce e important să înțelegem este că operatorii au interesul să lucreze. Pentru că, dacă își țin banii la bancă, nu câștigă cine știe cât din dobândă. Operatorii fac bani lucrând.

"Doar că - așa cum spuneam - lucrurile s-au schimbat radical. Calculele pe care operatorii și le fac sunt altele, acum. Ne amintim cu toții că la finele lunii martie plutea o mină în apele românești, nu? Primele de asigurare pentru activități pe Marea Neagră au crescut de 10 ori", a precizat Cătălin Nița, în cadrul evenimentului organizat de Asociația Energia Inteligentă. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, apreciază că, din datele publice de până acum, nu reiese că exploatarea ar începe în 2026.

„Semnarea oficială a documentelor a reprezentat începutul procesului de predare - primire. Vor urma operațiunile efective de predare-primire. Apoi, va fi nevoie de acordul de investiție. Și abia apoi de tot ce înseamnă avizare, de proiectare și de contractare. Va fi nevoie de organizarea de proceduri de achiziție publică. Iar acestea - în funcție de situație - riscă să dureze. Dacă ne referim la proiectul inițial, Exxon estima că poate parcurge etapele premergătoare exploatării în 5 ani. Noi suntem în 2022. Nu reiese de nicăieri că - dacă investitorii iau decizia să meargă mai departe cu proiectul - se va începe exploatarea în 2026", a precizat Dumitru Chisaliță, în timpul conferinței „Energia în spatele scenei".

Nu e foarte clar ce se va întâmpla dacă Romgaz ar decide să nu investească, în condițiile în care preia, cu peste un miliard de dolari, firmele prin care Exxon a investit în perimetrul Neptun Deep. Problema imediată este că - deși politicienii rostogolesc în discursurile lor expresii cum ar fi „independența energetică a României" sau „securitate energetică a țării" - în realitate, presupunând că toate procedurile se vor desfășura fără nicio întârziere, există premisele să extragem cantități însemnate de gaze din Marea Neagră în 2026. E puțin probabil, dar nu imposibil. Însă niciun politician român n-a explicat ce măsuri ia Guvernul pentru a asigura securitatea energetică a României pe termen scurt și mediu, adică începând chiar de acum și până în 2026.