Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor: Autonomia teritorială şi culturală trebuie discutată în 2018 şi codificate legislativ

Postat la: 08.01.2018 |

Liderii celor 3 formaţiuni politice maghiare din România - UDMR, PPMT şi PCM - au semnat o declaraţie comună privind autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care ar trebui discutate în 2018 şi "codificate" din punct de vedere legislativ, prin amendarea Constituţiei.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal.

"La sfârşitul anului 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, am spus că ar trebui să găsim un text, o declaraţie comună în care reiterăm dezideratele şi principiile care ne conduc de 28 de ani în viaţa politică din România. Textul a fost finalizat şi l-am semnat alături de liderii PPMT şi PCM. Acum 27 - 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, am fost de acord, dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este important să reiterăm dezideratele şi să vorbim de formele de autonomie care vor asigura cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii etnice, a culturii şi limbii pe pământul natal. Autonomia este cheia rezolvării acestor probleme şi în România. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care trebuie cât mai repede, în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ", a spus Kelemen.

Potrivit acestuia, o codificare legislativă înseamnă o amendare a Constituţiei, care nu prevede acum o altă formă de organizare teritorială decât judeţe, comune, oraşe, municipii nu şi regiuni.

"E nevoie de o amendare a Constituţiei, se va vorbi de o reformă administrativă, cea actuală e din perioada lui Ceauşescu, toată lumea spune că este nevoie de o astfel de reformă, dar sunt discuţii. Am convingerea că trebuie amendarea Constituţiei şi legile discutate şi amendate, dar e nevoie de un dialog cu majoritatea românească şi o viziune din partea noastră. Argumente sunt raţionale, ar trebui o discuţie fără prejudecăţi. (...) O nouă Constituţie este aproape imposibil de realizat", a mai spus Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a afirmat că, în anul Centenarului, trebuie continuat dialogul cu majoritatea română şi să se vorbească despre declaraţia de la Alba Iulia din 1918, astfel încât, prin dialog, să se poată găsi modalităţi legislative şi legislative prin care deziteratele comunităţii maghiare din România pot fi îndeplinite,

La rândul său, liderul PPMT, Szilagyi Zsolt, a declarat că partidele maghiare din Transilvania reafirmă valorile pe baza cărora au pornit politica în 1990, iar faptul că se pot alinia după un text comun înseamnă că, în comunitatea maghiară, doleanţa diferitelor forme de autonomie este viabilă.

"Credem că România, cu ocazia Centenarului, se poate transforma într-o ţară mai bună care oferă sentimentul de a fi acasă şi pentru maghiarii care trăiesc în Transilvania. Autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român, noi privind românii din Transilvania ca partenerii noştri strategici, ei realizează că România trebuie să fie o ţară care respectă drepturile noastre, că existenţa noastră în România este o valoare, nu un pericol. (...) Este un moment al alianţei între partidele maghiare, în care să identificăm şi proiecte comune, paşi politici care pot fi realizaţi împreună", a spus liderul PPMT.

Preşedintele PCM, Biro Zsolt, a adăugat că partidul pe care îl reprezintă a pornit pe un nou drum, pe calea dialogului. "În 1992 când s-a semnat declaraţia de la Cluj nu eram în politică, semnarea unui document care priveşte principiile dă o semnificaţie acestuia", a spus Biro. Declaraţia comună privind autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală a fost semnată luni, la Cluj-Napoca.