Acesta e scenariul apocaliptic: cum ar arăta un război nuclear provocat de Rusia

Postat la: 04.03.2022 |

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, o adevărată somitate în Armata Română.

Bălăceanu a vorbit despre un scenariu înfiorător, izbucnirea unui război nuclear. Generalul vede improbabil, dar nu exclus 100% un asemenea scenariu. El a explicat şi cum s-ar duce un astfel de război şi motivele pentru care aviaţia rusă, net superioară celei ucrainene, nu a atacat obiective, aşa cum cei mai mulţi analişti militari s-ar fi aşteptat.

"Nu a fost chiar o ameninţare directă, dar într-adevăr a dat ordin ministrului Apărării şi şefului Statului Major General pentru ridicarea stării de luptă, a stării de operativitate forţelor de rachete strategice. Este într-adevăr un moment dificil, dar într-o analiză legată de ce ar însemna şi ce ar fi însemnat utilizarea armelor nucleare strategice, mă refer acum la Războiul Rece, nu neapărat la situaţia de acum, arma nucleară strategică este o armă de descurajare, pentru că automat folosirea ei duce la autodistrugere. Adică cel care foloseşte va fi lovit la rândul său.", a afirmat Virgil Bălăceanu pentru "Adevarul".

"Dacă luăm în discuţie un scenariu apocaliptic, pentru că nu îl pot califica altfel, în momentul în care o rachetă nucleară strategică este lansată, în mod sigur prin sistemul de supraveghere-cercetare care este foarte complex este depistată plecarea respectivă. Dacă a plecat o rachetă nu ştiu către cine se îndreaptă, nu ştiu care este ţinta, pentru că a fost depistată plecarea în faza iniţială când se găseşte pe o parte de traiect ascendentă. Şi atunci apare răspunsul. Răspunsul trebuie să fie proporţional. S-au lansat 4 rachete, statul respectiv care a lansat este lovit cu alte 4. Există determinări care sunt zonele care pot fi lovite şi aşa mai departe. Şi atunci lucrurile stau din nou în elementul de descurajare.

Forţele nucleare strategice ruseşti au trei componente. Componentă de pe submarine, componentă din silozuri şi componentă mobilă, de pe instalaţiile de lansare rachete nucleare intercontinentale, de tipul Topov. O durată de atac este cam de 30 de minute dacă este lansată din siloz sau din instalaţia mobilă. Dacă este lansată din submarin, având în vedere că acesta se poate apropia mai mult de ţintă, pentru că vorbim de submarine nucleare care pot să meargă în imersiune la adâncime destul de mare, atunci se reduce până la 15-20 de minute. Dacă se lansează pe teritoriul Federaţiei Ruse o rachetă care vizează Marea Britanie, ajunge cam în 20 de minute.

Pe perioada asta de traiect se fac determinări ale coordonatelor şi pe ramura coborâtoare, ele pot fi lovite prin sistemul de anti-rachetă, sistemul de apărare balistic. Trebuie luat în calcul şi faptul că folosirea armelor nucleare strategice ale uneia sau mai multor rachete nu poate să însemne succesul lovirii pentru că sistemele de apărare anti-balistică sunt şi ele activate.

Sistemul de la Deveselu, care este destinat pentru eventuale lovituri asupra teritoriului european, asupra teritoriului NATO cu rachete din Orientul Mijlociu, este pregătit pentru asemenea acţiuni. Iar dacă s-ar lansa o rachetă de dincolo de Urali, în mod sigur este depistată şi probabil surprinde ramura coborâtoare şi poate să acţioneze asupra acestei rachete balistice. Dar în momentul în care a plecat racheta coordonatele ei sunt cunoscute şi primul răspuns este acela al răspunsului proporţional până la distrugerea acesteia pe ramura coborâtoare. Sigur că şi sistemul de apărare anti-rachetă este legat şi de numărul de rachete strategice care sunt lansate. Deci lucrurile sunt complexe.", a concluzionat Generalul Bălăceanu.