Un satelit arată cum un râu plin cu pietre prețioase și „muntele roșu-alb" formează un uriaș „Y" peste un fort cu artefacte antice

Postat la: 10.03.2026 |

O fotografie surprinsă din satelit în 2025 arată un uriaș „Y" în mijlocul Deșertului Taklamakan, acolo unde un râu verde și un lung „munte roșu-alb" se întâlnesc. Caracteristicile care se intersectează găzduiesc, de asemenea, un fort din secolul al VIII-lea, plin cu artefacte antice, potrivit Live Science.

Această impresionantă imagine satelitară arată litera „Y" de proporții uriașe ascunsă în inima unui deșert chinez recent transformat. Forma neobișnuită este alcătuită dintr-o creastă stâncoasă și un râu șerpuitor plin de pietre prețioase și găzduiește totodată un important fort din secolul al VIII-lea.

Liniile care se intersectează se află în mijlocul Deșertului Taklamakan (scris uneori și Taklimakan sau Takla Makan), care acoperă o suprafață de aproximativ 130.000 mile pătrate (337.000 kilometri pătrați) în Bazinul Tarim din regiunea Xinjiang a Chinei.

Anterior, deșertul era considerat un „vid biologic" - adică aproape complet lipsit de viață - din cauza temperaturilor ridicate și a aridității. Totuși, un proiect de inginerie ecologică cunoscut sub numele de Marele Zid Verde a plantat peste 66 de miliarde de copaci de-a lungul marginii nordice a deșertului începând din 1974, ceea ce l-a transformat într-un absorbant de carbon care captează cantități mari de dioxid de carbon, potrivit unor cercetări recente.

Forma de „Y" este alcătuită din două părți: Râul Hotan, care se întinde pe aproximativ 290 km prin deșert de la sud la nord; și Marzatagh, o creastă montană „asemănătoare unui zid", care se ridică la aproximativ 180 de metri deasupra nisipurilor din jur și se întinde până la 145 km spre nord-vest, potrivit Observatorului Pământului al NASA.

Râul Hotan (numit uneori și Khotan) este alimentat de apa provenită din topirea ghețarilor din Munții Kunlun, situați la sud de Taklamakan, și apare verde datorită vegetației care crește între brațele sale împletite. Apele sale sunt bogate în nefrit alb și verde, tipuri valoroase de jad.

Marzatagh (sau Mazartag) este împărțit în straturi de roci roșiatice bogate în fier și gresie mai deschisă la culoare, ceea ce i-a adus numele Hongbaishan, care înseamnă „muntele roșu-alb" în chineză. De asemenea, acționează ca o barieră naturală pentru nisipul purtat de vânt, care se acumulează lângă peretele stâncos și creează o mare de dune ondulate, în formă de semilună, numite dune barchan, de-a lungul marginii sale nordice.

Întâlnirea dintre apă potabilă, pietre prețioase valoroase și adăpost față de elementele naturii a făcut ca această locație să fie o oprire importantă pe Drumul Mătăsii - o vastă rețea de rute comerciale care a traversat Asia de la est la vest între secolul al II-lea și secolul al XV-lea.

Punctul în care cele două formațiuni se întâlnesc găzduiește ruinele prăbușite ale unui fort militar, care datează probabil din secolul al VIII-lea.

Fortificația, numită Mazar Tagh, a fost construită pe un deal la intersecția formei de „Y" de către Imperiul Tibetan, care a existat între anii 618 și 842 d.Hr. și a acoperit cea mai mare parte a Platoului Tibetan, inclusiv zone din China, India și Afganistanul de astăzi.

Situația a fost excavată pentru prima dată în 1907 de arheologul Aurel Stein, de origine maghiară și britanică, care a descoperit peste 1.500 de fragmente de documente, scrise atât pe lemn, cât și pe hârtie, potrivit Programului Internațional Dunhuang. Textele au fost redactate în mai multe limbi - inclusiv khotaneză, uigură și sogdiană - și descriu experiențele soldaților.

Alte artefacte - inclusiv săgeți, teci, încălțăminte, zaruri, un pieptene și un stilou - au fost descoperite de asemenea la fața locului și sunt în prezent păstrate la British Museum. Totuși, cea mai impresionantă descoperire a fost probabil un portret al unui „călugăr cerșetor", pictat pe o placă de lemn, cel mai probabil de către un soldat. Călugărul se afla probabil într-un pelerinaj către un vechi sanctuar budist construit pe același deal. Astăzi, dealul găzduiește și un sanctuar islamic.