• Tweet

Într-un articol recent publicat de CNN, Jeff Schlegelmilch, cercetător și director al Centrului Național de Pregătire pentru Dezastre al Universității Columbia din Statele Unite, avertizează că un megadezastru ar putea să producă daune catastrofale imediate sau să declanșeze un lanț de efecte distructive pe o scară largă.

Jeff Schlegelmilch subliniază că evenimente precum cutremurul devastator de magnitudine 7.8 din Turcia anul trecut reprezintă exemple ale unor dezastru majore care aproape că ating nivelul de „megadzastru".

„Dezastrele sunt de toate formele și mărimile: de la dezastre extreme care pun capăt societății, cum ar fi distrugerea orașului Pompei în urma erupției Muntelui Vezuviu în anul 79 d.Hr., până la simplul incendiu al unei case care poate însemna puțin pentru trecători, dar care a distrus întreaga lume a familiei care locuiește acolo", arată cercetătorul, care este și autorul volumului intitulat „Regândirea pregătirii: Un scurt ghid al mega-dezastrelor din secolul XXI".

Cercetătorul avertizează că, în cazul unui megadezastru, chiar resursele și sistemele pe care ne bazăm pentru a reacționa și a ne recupera în urma evenimentelor nefaste sunt distruse sau copleșite, deoarece ele cedează, iar salvarea și recuperarea sunt aproape imposibile.

„În vechiul Pompei, nu existau resurse la care să se apeleze. Întregul oraș a fost devastat. Orice opțiune de asistență externă a fost întreruptă și nu a existat niciun loc în care să se poată cere ajutor. Acesta este un megadezastru. Cei care gestionează situațiile de urgență nu pot face mare lucru în această privință odată ce se întâmplă", spune cercetătorul.

Există megaamenințări și dincolo de o falie ruptă sau a unui vulcan care „se trezește la viață". Sunt categorii de calamități cu potențialul de a deveni megadisastre, inclusiv amenințările biologice, condițiile meteorologice extreme legate de schimbările climatice, eșecul infrastructurii, cum ar fi căderea rețelei electrice, amenințările informatice și conflictele nucleare, spune Schlegelmilch:

„Amenințările biologice, inclusiv posibilitatea unei pandemii care ar eclipsa pandemia Covid-19, ne pândesc, cu agenți patogeni precum gripa aviară înalt patogenă la pândă în fundal. Perspectiva armelor biologice pare desprinsă dintr-un roman science-fiction, însă acestea sunt amenințări reale: Progresele în domeniul ingineriei genetice reduc barierele tehnice pentru construirea de arme biologice sofisticate, cu consecințe potențial devastatoare. Un megadezastru ar putea da o lovitură catastrofală de la bun început sau ar putea provoca moarte și distrugere pe scară largă", prin efecte în cascadă.

Potrivit cercetătorului, căldura fără precedent și fenomenele meteorologice extreme bat recorduri și au costat trilioane de dolari în ultimele câteva decenii numai în SUA.

„Deficitele sunt în creștere, iar cheltuielile pentru dezastre sunt din ce în ce mai mult puse sub semnul întrebării, în condițiile în care previziunile privind costurile vor continua să crească în spirală fără reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste pericole amenință, de asemenea, să facă unele părți ale lumii, cum ar fi Orientul Mijlociu, practic nelocuibile fără o dependență extremă de infrastructura de răcire", spune el.

Unele națiuni insulare mici ar putea dispărea complet din cauza creșterii nivelului mării, iar „implicațiile asupra stabilității statelor, a migrației globale și a resurselor militare reprezintă un risc atât de mare pentru securitatea națională, încât Departamentul Apărării (din SUA) și liderii altor agenții au tras tot mai des un semnal de alarmă cu privire la schimbările climatice".

Vulnerabilitatea noastră în ceea ce privește degradarea infrastructurii și amenințările cibernetice potențial „catastrofale" continuă să fie în centrul atenției în știri, mai spune cercetătorul. Nava care s-a izbit de podul Key Bridge din Baltimore, ducând la prăbușirea sa ulterioară, spre exemplu, ne-a oferit doar o mică idee despre ceea ce este posibil atunci când sistemele critice nu funcționează, arată Schlegelmilch:

„Și, desigur, odată cu războiul Rusiei din Ucraina, printre alte focare globale care implică puteri nucleare, războiul nuclear este acum mult mai probabil decât a fost în timpul Războiului Rece".

Deschiderea managerului pentru situații de urgență s-a lărgit în ultimele câteva decenii. Semnele de avertizare sunt menționate în cărțile despre istoria societăților distruse în trecut, în modelele și proiecțiile oamenilor de știință care studiază amenințările în creștere și în filmelor de ficțiune de la Hollywood create de imaginația scenariștilor, dar „în practică, gestionarea dezastrelor este încă, în esență, un joc al cifrelor", potrivit cercetătorului.

„Megadizastrele se formează prin politicile de dezvoltare. Cea mai evidentă este infrastructura pe care ne bazăm. Imaginați-vă drumurile pentru transportul alimentelor, liniile electrice care transportă electronii pentru a ne alimenta viețile și internetul din spatele conturilor noastre bancare, sistemelor de navigație, dispozitivelor de monitorizare a sănătății și multe altele. Cu cât ne bazăm mai mult pe aceste progrese, cu atât este mai devastator când ne sunt luate", avertizează Schlegelmilch

Construirea rezilienței în cadrul acestor investiții în infrastructură este esențială pentru a reduce potențialul de dezastru, spune el: „Dorim să vedem construcția și vânzarea de apartamente cu o vedere frumoasă la apă, în loc să cheltuim mai mult timp și bani pentru consolidarea și ridicarea acestora pentru a rezista uraganului, sau poate chiar să nu construim deloc în calea pericolului și să lăsăm acea parcelă de teren goală (și fără venituri fiscale). Avem nevoie ca noul drum să fie construit și deschis astăzi, chiar dacă mâine ar putea fi inundat. Iar donatorii vor să vadă imagini cu oameni fericiți că se mută de la un cort la un adăpost de tip container, și nu locuințe rezistente la cutremure, a căror construcție durează câteva decenii și care ar fi trebuit să fie construite".

Specialistul atrage atenția că, pentru a reduce riscul mega-dezastrelor, trebuie să ne uităm la dezvoltarea durabilă și să ne folosim mai bine de înțelepciunea specialiștilor în situații de urgență pentru a înțelege mai bine consecințele deciziilor noastre înainte de a le lua.

Amintim că, anul trecut, economistul Peter Elwin - șefu Departamentului pentru alimente și utilizare a terenurilor la think-tankul Planet Tracker - avertiza că modelul economiei bazate pe creștere constantă a producției trebuie schimbat, deoarece omenirea va pieri în cele din urmă, otrăvită de propria poluare și înfometată pentru că am consumat toate resursele necesare vieții umane.