• Tweet

Banca Centrală Europeană n-a fost niciodată mai speriată de inflaţie ca acum. Războiul din Ucraina a scos-o din zona de confort. Alţii se tem că vine ceva şi mai rău pentru zona euro: stagflaţia. Ce efecte va avea războiul din Ucraina asupra economiei zonei euro? Va fi recesiune? Unele voci spun că da, că dacă Rusia opreşte robinetul la gaze şi petrol, şocul energetic astfel creat va inversa direcţia economiilor europene. Raţionalizarea energiei va împinge economia în recesiune, explică un analist. Banca Centrală Europeană a luat şi ea în calcul scenariul în care Moscova reacţionează la sancţiunile occidentale prin sistarea exporturilor de petrol şi gaze către Europa, dar rezultatul nu-i indică recesiune, ci o explozie a inflaţiei, scrie ZF.

Este vorba de o creştere medie a preţurilor de peste 7%, în timp ce ţinta BCE este o rată a inflaţiei de doar 2%. Prin urmare, printre oamenii cu funcţii de decizie de la BCE se acumulează masă critică pentru înăsprirea politicii monetare, care de obicei înseamnă retragerea stimulentelor pentru creştere economică, adică a programelor de achiziţii de active lansate în timpul crizelor, şi majorări de dobânzi.

La BCE, acest lucru se traduce deocamdată prin ratragerea stimulentelor mai rapid decât a planificat, o decizie luată săptămâna trecută. Şefii băncii centrale a zonei euro au spus de mai multe ori că nu se va interveni asupra dobânzilor, instrumentul principal folosit pentru a aduce sub control preţurile, până când nu sunt oprite stimulentele. Unii analişti se grăbesc deja să spună că BCE pregăteşte astfel majorări de dobânzi pentru anul acesta, ceva ce înainte de războiul din Ucraina oficialii băncii păreau să respingă.

Înainte de război, ei cu greu s-au poziţionat pe un front antiinflaţie, insistând să asigure că factorii care duc la creşterile de preţuri sunt doar trecători. Scumpirile continuă însă neabătute de aproape un an, puse în mişcare pe de o parte de întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare create de pandemie, iar pe de alta de o criză a gazelor naturale ruseşti şi energiei creată prin specularea faptului că Rusia ar putea reduce fluxul de gaze către statele europene. Războiul din Ucraina face să crească probabilitatea ca acest scenariu să devină realitate, nu doar pentru gaze, ci şi pentru petrolul rusesc, de care multe state europene sunt dependente.

În scenariul pesimist sau „sever", al BCE creşterea economiei zonei euro va fi de doar 2,3% anul acesta, faţă de cea de 3,7% din scenariul de bază. Inflaţia ar accelera la 7,1%, faţă de 5,1%. Având în vedere că ţinta de inflaţie a BCE este 2% - nivelul considerat optim pentru un echilibru între creştere economică şi creşteri de preţuri. Europa a mai trecut prin astfe de ameninţări, în 2014, când Rusia a invadat pentru prima dată Ucraina, iar Occidentul a ripostat prin sancţiuni contra Moscovei, ce-i drept nu la fel de dure ca acum. Economiile europene erau în curs de revenire din criza datoriilor, iar de inflaţie nici nu putea fi vorba.

Zona euro se confrunta atunci cu pericolul deflaţiei. Companiile germane se plângeau de prăbuşirea exporturilor către Ucraina şi Rusia şi de colapsul pieţelor de acolo, pândite de recesiune. Însă economiile zonei euro şi ale UE nu au intrat în recesiune nici în 2014 şi nici în 2015.

Exportatorii germani s-au bucurat chiar de creşterea cererii pentru produsele lor în interiorul UE, mai ales în sud şi în Europa de Est.

De data aceasta, situaţia este mai complicată. Înainte de război toate se scumpeau, de la energie la mâncare şi hârtie. Inflaţia a scăpat de sub control în ţările est-europene, ale căror bănci centrale cresc încă din vară dobânzile, fără folos.

În SUA inflaţia a ajunsese o ameninţare atât de mare încât Rezerva Federală americană, banca centrală, i-a declarat război total. Pentru anul acesta, Fed are pregătite mai multe majorări de dobândă.

În Europa se vorbea de stagflaţie, iar acum se vorbeşte şi mai mult. Schimburile comerciale dintre EU, pe de o parte, şi Rusia şi Ucraina pe de cealaltă nu sunt mari, dar războiul poate destabiliza şi mai mult lanţurile de aprovizionare ale companiilor europene.

Financial Times scrie, citând surse apropiate situaţiei, că până şi oficialii BCE au discutat despre posibilitatea producerii unor şocuri stagflaţioniste. Nu este vorba de stagflaţie propriu-zisă, deoarece „nu vorbim de creştere economică negativă", a menţionat sursa citată, ci de faptul că „ameninţarea inflaţiei este văzută ca fiind mai imediată şi mai reală".

După cum explică BCE, inflaţie este atunci când cu 2 euro azi cumperi mai puţin decât luna trecută. Deflaţie este când inflaţia este de durată, iar economia nu creşte sau chiar scade. Analiştii de la ING cred că riscurile de stagflaţie în zona euro cresc şi văd BCE majorând dobânda de politică monetară în ultimul trimestru al acestui an. Otmar Issing, economist german, fost oficial de top al BCE şi arhitectul principiilor care stau la baza deciziilor de politică monetară ale băncii, crede că pentru aceasta stagflaţia a devenit cel mai mare risc, notează Bloomberg. El asigură însă că după ce fumul războiului se va ridica, economia europeană se va bucura de o revenire puternică. Până atunci, şocurile războiului din Ucraina se simt din Spania rurală până în Germania industrializată.

Principala frică este cea de energia tot mai scumpă. Însă problemele sunt mai multe. Războiul a blocat accesul fermierilor europeni la porumbul ucrainean, de care depindeau până acum pentru a-şi hrăni animalele. Gazele naturale scumpe şi diferite restricţii de export au făcut ca îngrăşămintele chimice să devină tot mai rare şi mai scumpe. Energia scumpă a afectat activitatea oţelăriilor. Carburanţii scumpi îi împiedică pe pescari să iasă în larg la pescuit cu bărcile.

Şefa BCE Christine Lagarde are misiunea imposibilă de a stopa inflaţia fără a frâna creşterea economică - creşterile de dobânzi, adică scumpirea creditului, taie din energia creşterii economice -, iar lanţul slăbiciunilor din economiie europene riscă să degenereze într-un efect de domino. Principala frică este cea de energia tot mai scumpă. Însă problemele sunt mai multe. Războiul a blocat accesul fermierilor europeni la porumbul ucrainean, de care depindeau până acum pentru a-şi hrăni animalele. Gazele naturale scumpe şi diferite restricţii de export au făcut ca îngrăşămintele chimice să devină tot mai rare şi mai scumpe. Energia scumpă a afectat activitatea oţelăriilor.