• Tweet

Cercetătorii au descoperit că la luni de zile după infecția cu SARS-CoV-2, multe persoane, chiar și cele care nu au necesitat spitalizare, ajung să aibă probleme grave de sănătate. Câteva cercetări recente arată cât de grave sunt efectele long COVID chiar și pentru pacienții care au avut forma ușoară de boală.

După pandemia de COVID-19, specialiștii din lumea medicală anticipează un val de complicații ale unor boli grave sau chiar declanșarea unor boli ca cele cardiovasculare sau neurologice. "Suntem la doi ani de pandemie și încă avem în fiecare zi un număr consistent de infecții cu SARS-CoV-2. Unele cazuri sunt ușoare, altele au nevoie de spitalizare și chiar de ATI- un număr considerabil în România, în valul Omicron. Dar cred că trebuie să ne uităm din ce în ce mai mult la un val la fel de important, cel de complicații- în special cardiace și neurologice survenite la cei care au trecut deja prin boală. Iar aici sunt din ce în ce mai multe date care ne înfățișează un posibil tsunami de complicații cardiovasculare, în primul rând, dar și neurologice la un an de zile de la faza acută a COVID-19", a explicat pentru Ziare.com dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Schimbările cerebrale legate de COVID-19 sunt asemănătoare cu ale bolii Alzheimer ceea ce ar putea explica problemele de memorie ale persoanelor care au long COVID, se arată într-o cercetare a unor medici ai Universității Columbia din News York City. Studiul s-a bazat pe autopsiile a 10 persoane decedate după ce au avut COVID-19. "Una dintre constatările experților în ceea ce-i privește pe unii bolnavi care treceau de faza acută a bolii, se referă la faptul că aceștia prezintă în continuare efecte neurologice, cu afectarea cognitivă, cu afectarea memoriei, simulând într-un fel demențele sau chiar boala Alzheimer.

Oamenii de știință au încercat să explice acest fenomen. În cadrul studiului, limitat - pentru că vizează doar 10 cazuri - pe persoane care au decedat, s-a efectuat examenul anatomo-patologic pe creierul persoanelor respective și au fost identificate modificări ale structurii creierului care sunt întâlnite și în unele forme ale Alzheimer. Este o constatare importantă care cred că ne poate ajuta să înțelegem mai bine și efectul pe care SARS-CoV-2 îl are la nivelul creierului dar cred că ne poate ajuta să înțelegem mai bine cum și de ce apare boala Alzheimer, pe de altă parte. Un punct comun al afectării creierului cea cardiovasculară și cea pulmonară este reprezentat de anumiți receptori numiți ryanodine. Aceștia sunt prezenți în cele trei organe iar funcția lor este afectată de reacția inflamatorie acută ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2", a mai explicat dr. Marius Geantă.

În octombrie 2020, specialistul în îngrijire neurocritică Jennifer Frontera și echipa ei de la NYU Langone Grossman School of Medicine au publicat un studiu care arată că 13,5% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au dezvoltat o nouă tulburare neurologică - encefalopatie (disfuncție cognitivă declanșată de infecții și răspunsul imun al organismului), convulsii sau accident vascular cerebral. Unii pacienți care sunt suficient de bolnavi pentru a fi internați la terapie intensivă, pentru orice afecțiune, dezvoltă simptome neurologice. Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu pacienții cu COVID-19 în mod specific, Frontera a colaborat cu Thomas Wisniewski, șeful Centrului de Cercetare a Bolii Alzheimer. Împreună au analizat probe de sânge pe care pacienții internați la spital.

Într-un studiu publicat în luna ianuarie 2022 oamenii de știință au arătat că pacienții spitalizați cu COVID-19 care aveau simptome cognitive, dar fără antecedente de demență, aveau niveluri ridicate de proteine în sânge care semnalau leziuni cerebrale. Unele dintre proteine sunt frecvent observate atunci când pacienții suferă de leziuni neuronale cauzate de accidente vasculare cerebrale sau de lipsa de oxigen, dar altele, cum ar fi tau-181 fosforilat (ptau), sunt considerate susceptibile de a fi specifice bolii Alzheimer.

Alte studii publicate recent relevă faptul că pacienții care au trecut prin COVID-19, chiar și cei care au avut forme ușoare, pot face boli cardiovasculare. Este important ca starea de sănătate a celor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 să fie urmărită la mai mult timp după ce efectele au trecut. De exemplu, o cercetare științifică publicată în nature.com, arată că după primele 30 de zile de la infecție, persoanele cu COVID-19 prezintă un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare incidente care acoperă mai multe categorii, inclusiv tulburări cerebrovasculare, disritmii, boli cardiace ischemice și non-ischemice, pericardită, miocardită, insuficienta cardiaca si boala tromboembolică.

"Studiile publicate în această săptămână arată că există foarte mare probabilitate ca o persoană care a trecut prin COVID-19 fără a avea o boală cardiovasculară să dezvolte la un an de zile una sau mai multe tipuri de afectare cardiovasculară. Iar acest lucru nu depinde de severitatea episodului inițial, putând fi afectate chiar și persoanele care nu au avut nevoie de spitalizare ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2. O cercetare realizată în SUA arată că 5% dintre cei care au avut boala și nu au avut nevoie de spitalizare au dezvoltat, la un an de zile, o boală cardiovasculară, iar procentul ajunge și chiar trece de 30% la cei care au avut nevoie de terapie intensivă. Aici vorbim despre tot spectrul de boli cardiovasculare", a explicat dr. Marius Geantă.

Informațiile din cercetările oamenilor de știință sunt îngrijorătoare dar acestea dau indicatori importanți în monitorizarea pacienților și stabilirea tratamentelor. "Acum nu trebuie să ne panicăm și să mergem pe ideea că dacă am făcut COVID-19 există un risc iminent să facem infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau boala Alzheimer. Lucrurile nu stau chiar așa. Mesajul este că, după faza acută a bolii, la șase luni sau la 12 luni, o persoană care a trecut prin COVID-19 trebuie să își facă o evaluare a stării de sănătate din punct de vedere cardiovascular și neurologic. Trebuie făcut un examen clinic, efectuarea unei electrocardiograme și a unei ecocardiografii. Ar fi ideal un program pentru persoanele care au trecut prin COVID-19, așa încât costul pentru consultație să fie acoperit. Pentru că vorbim realmente despre un număr mare de pacienți cardiovasculari care se adaugă numărului existent, oricum mare, de pacienți cu astfel de afecțiuni.

Iar din punct de vedere neurologic, este foarte importantă recunoașterea acestor simptome sugestive pentru boala Alzheimer și efectuarea diagnosticului diferențial în săptămânile de după faza acută pentru că atunci devin evidente aceste modificări. Este important consultul neurologic și indicația exactă din partea medicului", a mai transmis medicul Marius Geantă. Conform celui mai recent raport privind pandemia de COVID-19 în România, până la 9 februarie, au fost înregistrate 2.482.394 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 79.374 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 2.038.716 pacienți au fost declarați vindecați.