Bucureștiul, cea mai scumpă capitală europeană la energie electrică. Topul UE după costul energiei

Postat la: 09.10.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Bucureştiul ocupă primul loc în topul preţului la energie electrică raportat la puterea de cumpărare din 33 de capitale europene şi locul 9 în topul statelor UE în ceea ce priveşte preţul energiei, fiind peste media europeană, relevă Household Energy Price Index (HEPI) pe luna septembrie.

Raportul HEPI (Household Energy Price Index - septembrie 2025) este realizat de Energie-Control Austria, MEKH - Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority şi VaasaETT, în colaborare cu autorităţi de reglementare şi operatori din 33 de ţări europene: toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveţia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina.

Raportul prezintă lunar preţurile energiei electrice şi gazelor naturale pentru gospodării, oferind o comparaţie completă între capitalele europene. Conform raportului HEPI, Bucureşti este a 9-a cea mai scumpă dintre capitalele UE, cu un preţ de 27,5 eurocenţi/kWh, peste media europeană (EU-27) de 25,43 eurocenţi/kWh.

HEPI relevă şi că Bucureştiul se află pe primul loc în Europa, având cel mai ridicat preţ al energiei electrice ajustat la puterea de cumpărare, urmat de Praga, Berlin şi Varşovia. Acest indicator arată impactul real al costului energiei asupra gospodăriilor, raportat la nivelul veniturilor din fiecare ţară.

Raportul Comisiei Europene - Market Observatory for Energy (Quarterly Report on European Electricity Markets, Q1 2025), elaborat de DG Energy, care analizează pieţele angro şi retail de energie electrică în statele membre UE, folosind date oficiale Eurostat, ENTSO-E şi S&P Global Platts, relevă că, în primul trimestru al anului 2025, preţurile angro medii PZU la energie electrică în Europa au fost cu 49% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2024, dar cu 38% mai mici faţă de nivelul din 2023. Creşterea a fost determinată de preţurile ridicate la gaze, scăderea producţiei eoliene şi hidro, în ciuda unei producţii solare record, precum şi de o uşoară creştere a cererii de energie electrică.

Deşi preţurile au fost ridicate în T1 2025, în trimestrul al doilea s-a observat o scădere semnificativă. - European Power Benchmark: 100 de euro/MWh (media UE). Variaţia între pieţe a fost: între 49 de euro/MWh în Finlanda şi 145 de euro/MWh în Irlanda.

În ceea ce priveşte evoluţia anuală, între -32% şi +93%, cu cele mai mari creşteri în Portugalia (+93%), Spania (+92%) şi Slovenia (+91%), iar cele mai mari scăderi în Finlanda (-32%) şi Suedia (- 9%).

În România, preţul mediu angro în T1 2025 a fost de 148,3 de euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, situându-se peste media europeană şi peste valorile înregistrate în Cehia (120 de euro/MWh) şi Polonia (116 euro/MWh).

Ambele rapoarte relevă că România are unul dintre cele mai ridicate preţuri la energie.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma, la începutul lunii octombrie, că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume, iar ţinta sa este una foarte clară, şi anume capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear. El a anunţat creşterea capacităţilor de producţie, a capacităţilor de stocare a energiei electrice.

"România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume. Ţinta mea este una foarte clară: capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear", a scris ministrul Energiei, pe Facebook.

Bogdan Ivan arăta că în ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7000 de megawatts capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune.

"Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă", sublinia ministrul Energiei.

Luni, la Profit Energy Forum, ministrul a afirmat că preţul pe kWh pentru consumatorul casnic poate ajunge la 1 leu - 1 leu "şi un pic" în urma discuţiei cu producătorii şi cu furnizorii, prin stabilirea unor mecanisme foarte clare. Acesta a invitat reprezentanţii companiilor din domeniu să discute stabilirea unor astfel de mecanisme într-un grup de lucru.