Cine reglementează cu adevărat Internetul: organismele-cheie între standarde, guvernanță și autorități publice

Postat la: 13.01.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

Cine reglementează cu adevărat Internetul: organismele-cheie între standarde, guvernanță și autorități publice

Atunci când vorbim despre un Internet reglementat, ne imaginăm adesea o singură entitate globală care decide ce se poate face online. În realitate, Internetul funcționează deoarece mai multe niveluri de organisme — tehnice, instituționale și de reglementare — se îmbină între ele: unele definesc modul în care rețeaua trebuie să funcționeze (standarde și protocoale), altele coordonează resurse critice (nume de domenii, adrese), iar altele stabilesc reguli și aplică legi privind platformele, datele personale, securitatea și conținuturile.

 

Mai jos se află o hartă argumentată a principalilor actori care, în diferite moduri, reglementează activitățile online.

 

Coordonare tehnică globală: ICANN și „liantul” numelor de domeniu

 

Un aspect adesea greșit înțeles: ICANN nu „guvernează Internetul” în sens politic, ci coordonează anumite resurse fundamentale care permit rețelei să fie unică și interoperabilă. În special, ICANN se află în centrul ecosistemului care gravitează în jurul DNS (Domain Name System), adică sistemul de nume de domenii, cel care transformă un nume ușor de citit, precum un site web, într-o adresă tehnică accesibilă.

P

oliticile DNS sunt dezvoltate prin procese formale și într-o abordare multi-stakeholder, care implică operatori tehnici, companii, guverne și societatea civilă. În practică, fără o coordonare stabilă a DNS-ului și a „identificatorilor unici”, Internetul ar risca să se fragmenteze în rețele incompatibile între ele. Este vorba, așadar, de o reglementare tehnică, dar cu efecte majore asupra economiei digitale, securității și încrederii utilizatorilor.

 

„Regulile jocului” tehnologice: IETF și rolul standardelor

 

Dacă ICANN se ocupă de componente critice ale infrastructurii de identificare, IETF (Internet Engineering Task Force) este unul dintre principalii motoare ale standardelor tehnice ale rețelei. Aici iau naștere protocoale, practici operaționale și documente inginerești care permit Internetului să funcționeze într-un mod deschis și scalabil.

 

Cea mai cunoscută producție a IETF este reprezentată de documentele RFC (Request for Comments), care definesc modul în care serverele, browserele și rețelele trebuie să comunice între ele. Nu este vorba de legi, ci de o formă de reglementare „soft” extrem de eficientă: atunci când un standard este adoptat pe scară largă, el devine de facto limba comună a rețelei. O mare parte din ceea ce numim Internet este, de fapt, rezultatul unor standarde partajate, mai degrabă decât al unor impuneri normative.

 

Guvernanță și politici internaționale: ITU și Internet Governance Forum

 

În cadrul Națiunilor Unite, ITU (International Telecommunication Union) este agenția specializată pentru tehnologiile informației și comunicațiilor. Deși nu controlează direct Internetul, ITU joacă un rol important în dezbaterea globală privind infrastructurile digitale, conectivitatea și utilizarea sigură a tehnologiilor, inclusiv prin procesul inițiat cu World Summit on the Information Society (WSIS).

 

Alături de ITU funcționează Internet Governance Forum (IGF), un spațiu global de dialog care reunește guverne, companii, specialiști tehnici și organizații ale societății civile. IGF nu emite reguli obligatorii, dar îndeplinește o funcție esențială de dialog și construire a consensului pe teme precum drepturile digitale, securitatea, inovația și responsabilitatea platformelor. Influența sa este indirectă, dar adesea decisivă în modelarea politicilor publice și a orientărilor normative.

 

Uniunea Europeană: platforme, date și securitate cibernetică

 

În ultimii ani, Uniunea Europeană și-a consolidat semnificativ cadrul de reglementare digitală, trecând de la o abordare fragmentată la un sistem mai structurat și mai obligatoriu.

 

Digital Services Act (DSA) introduce obligații de transparență și responsabilitate pentru serviciile intermediare și platformele online, cu o atenție deosebită acordată gestionării conținuturilor, evaluării riscurilor sistemice și protecției utilizatorilor. Comisia Europeană exercită competențe directe de supraveghere asupra marilor operatori, în timp ce în statele membre activează autorități naționale dedicate.

 

În domeniul protecției datelor cu caracter personal, GDPR rămâne pilonul normativ, fiind susținut de coordonarea European Data Protection Board (EDPB), care lucrează pentru a asigura o aplicare coerentă a regulilor în întreaga Uniune.

 

În materie de securitate informatică, ENISA, Agenția Uniunii Europene pentru securitate cibernetică, sprijină politicile europene, promovează cooperarea între state și contribuie la dezvoltarea schemelor de certificare și a bunelor practici.

 

Acest cadru de reglementare are un impact concret asupra unei game largi de activități digitale, de la marketplace-uri la aplicații, de la publicitatea online la serviciile care gestionează volume mari de date. Chiar și domeniile deosebit de sensibile, precum platformele ce oferă servicii complexe sau portalurile care găzduiesc jocuri moderne ori clasice pe web, inclusiv secțiuni de NetBet blackjack online*, sunt supuse unor obligații transversale privind transparența, securitatea, identificarea furnizorului și protecția utilizatorilor, indiferent de natura conținutului oferit.

 

Tratate și cooperare internațională

 

Pe lângă organismele instituționale, există instrumente juridice internaționale care completează cadrul de reglementare. Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică reprezintă un reper pentru cooperarea dintre state în combaterea infracțiunilor cibernetice, în timp ce Convenția 108 a Consiliului Europei a pus bazele protecției internaționale a datelor cu caracter personal, influențând și legislația europeană ulterioară.

 

O reglementare „pe straturi”

 

Internetul nu este reglementat de o singură autoritate, ci de un sistem complex și stratificat. Infrastructuri și standarde tehnice, forumuri de dialog global, norme obligatorii europene și naționale, instrumente de cooperare internațională: toate aceste niveluri coexistă și se influențează reciproc. Înțelegerea acestei arhitecturi ajută la interpretarea mai conștientă a transformărilor rețelei și a regulilor care guvernează evoluția sa.

 

*18+ | Joacă Responsabil! | ONJN, L1160651W000195 | onjn.gov.ro


loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cine reglementează cu adevărat Internetul: organismele-cheie între standarde, guvernanță și autorități publice

Postat la: 13.01.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Atunci când vorbim despre un Internet reglementat, ne imaginăm adesea o singură entitate globală care decide ce se poate face online. În realitate, Internetul funcționează deoarece mai multe niveluri de organisme — tehnice, instituționale și de reglementare — se îmbină între ele: unele definesc modul în care rețeaua trebuie să funcționeze (standarde și protocoale), altele coordonează resurse critice (nume de domenii, adrese), iar altele stabilesc reguli și aplică legi privind platformele, datele personale, securitatea și conținuturile.

 

Mai jos se află o hartă argumentată a principalilor actori care, în diferite moduri, reglementează activitățile online.

 

Coordonare tehnică globală: ICANN și „liantul” numelor de domeniu

 

Un aspect adesea greșit înțeles: ICANN nu „guvernează Internetul” în sens politic, ci coordonează anumite resurse fundamentale care permit rețelei să fie unică și interoperabilă. În special, ICANN se află în centrul ecosistemului care gravitează în jurul DNS (Domain Name System), adică sistemul de nume de domenii, cel care transformă un nume ușor de citit, precum un site web, într-o adresă tehnică accesibilă.

P

oliticile DNS sunt dezvoltate prin procese formale și într-o abordare multi-stakeholder, care implică operatori tehnici, companii, guverne și societatea civilă. În practică, fără o coordonare stabilă a DNS-ului și a „identificatorilor unici”, Internetul ar risca să se fragmenteze în rețele incompatibile între ele. Este vorba, așadar, de o reglementare tehnică, dar cu efecte majore asupra economiei digitale, securității și încrederii utilizatorilor.

 

„Regulile jocului” tehnologice: IETF și rolul standardelor

 

Dacă ICANN se ocupă de componente critice ale infrastructurii de identificare, IETF (Internet Engineering Task Force) este unul dintre principalii motoare ale standardelor tehnice ale rețelei. Aici iau naștere protocoale, practici operaționale și documente inginerești care permit Internetului să funcționeze într-un mod deschis și scalabil.

 

Cea mai cunoscută producție a IETF este reprezentată de documentele RFC (Request for Comments), care definesc modul în care serverele, browserele și rețelele trebuie să comunice între ele. Nu este vorba de legi, ci de o formă de reglementare „soft” extrem de eficientă: atunci când un standard este adoptat pe scară largă, el devine de facto limba comună a rețelei. O mare parte din ceea ce numim Internet este, de fapt, rezultatul unor standarde partajate, mai degrabă decât al unor impuneri normative.

 

Guvernanță și politici internaționale: ITU și Internet Governance Forum

 

În cadrul Națiunilor Unite, ITU (International Telecommunication Union) este agenția specializată pentru tehnologiile informației și comunicațiilor. Deși nu controlează direct Internetul, ITU joacă un rol important în dezbaterea globală privind infrastructurile digitale, conectivitatea și utilizarea sigură a tehnologiilor, inclusiv prin procesul inițiat cu World Summit on the Information Society (WSIS).

 

Alături de ITU funcționează Internet Governance Forum (IGF), un spațiu global de dialog care reunește guverne, companii, specialiști tehnici și organizații ale societății civile. IGF nu emite reguli obligatorii, dar îndeplinește o funcție esențială de dialog și construire a consensului pe teme precum drepturile digitale, securitatea, inovația și responsabilitatea platformelor. Influența sa este indirectă, dar adesea decisivă în modelarea politicilor publice și a orientărilor normative.

 

Uniunea Europeană: platforme, date și securitate cibernetică

 

În ultimii ani, Uniunea Europeană și-a consolidat semnificativ cadrul de reglementare digitală, trecând de la o abordare fragmentată la un sistem mai structurat și mai obligatoriu.

 

Digital Services Act (DSA) introduce obligații de transparență și responsabilitate pentru serviciile intermediare și platformele online, cu o atenție deosebită acordată gestionării conținuturilor, evaluării riscurilor sistemice și protecției utilizatorilor. Comisia Europeană exercită competențe directe de supraveghere asupra marilor operatori, în timp ce în statele membre activează autorități naționale dedicate.

 

În domeniul protecției datelor cu caracter personal, GDPR rămâne pilonul normativ, fiind susținut de coordonarea European Data Protection Board (EDPB), care lucrează pentru a asigura o aplicare coerentă a regulilor în întreaga Uniune.

 

În materie de securitate informatică, ENISA, Agenția Uniunii Europene pentru securitate cibernetică, sprijină politicile europene, promovează cooperarea între state și contribuie la dezvoltarea schemelor de certificare și a bunelor practici.

 

Acest cadru de reglementare are un impact concret asupra unei game largi de activități digitale, de la marketplace-uri la aplicații, de la publicitatea online la serviciile care gestionează volume mari de date. Chiar și domeniile deosebit de sensibile, precum platformele ce oferă servicii complexe sau portalurile care găzduiesc jocuri moderne ori clasice pe web, inclusiv secțiuni de NetBet blackjack online*, sunt supuse unor obligații transversale privind transparența, securitatea, identificarea furnizorului și protecția utilizatorilor, indiferent de natura conținutului oferit.

 

Tratate și cooperare internațională

 

Pe lângă organismele instituționale, există instrumente juridice internaționale care completează cadrul de reglementare. Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică reprezintă un reper pentru cooperarea dintre state în combaterea infracțiunilor cibernetice, în timp ce Convenția 108 a Consiliului Europei a pus bazele protecției internaționale a datelor cu caracter personal, influențând și legislația europeană ulterioară.

 

O reglementare „pe straturi”

 

Internetul nu este reglementat de o singură autoritate, ci de un sistem complex și stratificat. Infrastructuri și standarde tehnice, forumuri de dialog global, norme obligatorii europene și naționale, instrumente de cooperare internațională: toate aceste niveluri coexistă și se influențează reciproc. Înțelegerea acestei arhitecturi ajută la interpretarea mai conștientă a transformărilor rețelei și a regulilor care guvernează evoluția sa.

 

*18+ | Joacă Responsabil! | ONJN, L1160651W000195 | onjn.gov.ro


DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE