• Tweet

În rechizitoriul din dosarul în care procurorii l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu apar mai multe nume cunoscute ale unor jurnaliști, infuenceri și oameni de afaceri și din justiție. Aceștia ar fi contribuit decisive la promovarea și ascensiunea fostului candidat.

În cele 327 de pagini procurorii explică în detaliu cum a reușit Călin Georgescu să ajungă pe primul loc la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 în condițiile în care era practic necunoscut în spațiul public, nu avea susținerea niciunui partid politic și fusese absent de la orice confruntare cu ceilalți candidați.

Ascensiunea lui Călin Georgescu a fost posibilă, în primul rând prin promovarea artificială a mesajelor acestuia pe rețelele de socializare Facebook și TikTok. Au fost descoperite zeci de conturi de TiKTok care utilizau în mod fals sigla SRI, a Brigăzii Antiteroriste sau a Poliției Române, unde se acredita ideea că aceste instituții ale statului l-ar susține pe Călin Georgescu.

„MGID este o companie care oferă editorilor soluții de monitorizare a traficului și creștere a audienței prin crearea de reclame plătite. Marca MGID a fost înregistrată de o companie din Panama ce este administrată de un operator economic cu sediul în Federația Rusă, Moscova, înființat de un cetățean rus. Geozo este o companie care oferă agențiilor de publicitate soluții de monetizare a traficului și creșterea audienței prin crearea de reclame plătite. Aceasta a fost înregistrată de o societate cu sediul în Cipru, Limasol, ale cărei operațiuni financiare au fost derulate de o persoană care a deținut funcții relevante în cadrul mai multor companii din Federația Rusă. AdNow este o companie care a a fost semnalată la nivel internațional ca având legături atât cu serviciile de informații ruse, cât și cu guvernul rus. Aceasta a dezvoltat relații comerciale cu agenți economici din Federația Rusă, a căror activitate a fost coordonată de un cetățean rus cu legături în mediul politic", se arată în rechizitoriu.

CCR a anulat alegerile prezidențiale printr-o decizie pronunțată pe 6 decembrie 2024, după ce Călin Georgescu câștigase primul tur. MAI, SIE, SRI și STS au prezentat în CSAT rapoarte cu privire la amestecul unor actori statali și non-statali în procesul electoral și despre proveniența reală a finanțării din campania lui Călin Georgescu,

În rechizitoriu, procurorii vorbesc și despre aparițiile lui Călin Georgescu la Realitatea Plus. Una din aparițiile relatate în dosar este cea din seara zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu a apărut la postul de televiziune Realitatea Plus, în emisiunea „Culisele statului paralel" realizată de Anca Alexandrescu.

„A fost dezbătut, într-un mod agresiv, subiectul anulării alegerilor, în prim plan fiind același candidat, precum și colaboratori de-ai săi, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV și a platformei sociale TIK TOK propagându-se mesaje agresive care ar sugera caracterul nedrept și nejustificat al anulării alegerilor, urmărind generarea și augmentarea unui sentiment de ură și revoltă la adresa ordinii sociale și juridice statornicite în țara noastră", rețin procurorii în rechizitoriu.

La toate emisiunile în care apărut ulterior, realizatoarea i s-a adresat cu apelativul „președintele-ales", acreditând astfel ideea că acesta este câștigătorul alegerilor. Realizatoarea radio Jessie Baneș și influencer-ul Bogdan Dumitru (cunoscut ca Bobby D) sunt alte două persoane ale căror nume apar, tangențial, în rechizitoriu ca fiind implicate în susținerea lui Călin Georgescu.

„Starea de teamă generală a fost potențată și de persoane cu o expunere publică ridicată, care au invocat prezența unor provocatori înarmați pe teritoriul național. În acest sens, Ruxandra Jessie Baneș, moderator al unei emisiuni a postului Radio GOLD FM și Bogdan-Cristian Dumitru, au lansat pe conturile personale de pe rețelele de socializare mesaje panicarde, prin care au amplificat efervescențele sociale, având ca scop diminuarea coeziunii româno-ucrainene, în contextul sprijinului acordat acestui stat", arată procurorii.

Jessie Baneș este iubita lui Andrei Gușă, deputat AUR și fiu al lui Cozmin Gușă, fost acționar la Realitatea. Atât Jessie Baneș, cât și Andrei Gușă au fost sancționați de CNA pentru dezinformare, prima pentru că susținea că România va trimite trupe în Ucraina, al doilea - în Serbia. Bobby D este un fost fotograf, care prezentat imagini vechi din Mariupol pentru a acredita ideea că războiul de Ucraina nu este real. Mai recent, Bobby D a susținut că dronele rusești care au lovit Polonia ar fi fost, de fapt, lansate din Ucraina.

Procurorii consideră o „influențare emoțională și manipulare prin informații false", un articol scris pe blogul său de către avocatul Marian Nazat, sub titlul: „Georgescu Călin și uzurparea statului român de drept".

„O parte a discursului public, inclusiv anumite voci preluate în presă, a optat pentru minimalizarea gravității situației, apelând la ironii, paralele istorice forțate sau interpretări subiective care deturnează atenția de la esența problemei. O evaluare atentă și obiectivă conduce însă la concluzii diferite, punând în lumină aspecte îngrijorătoare ce merită o dezbatere responsabilă, nu bagatelizare. Spre exemplificare, ținând seama inclusiv de forma și cadrul de exercitare a profesiei de avocat de către unul dintre apărătorii unuia dintre inculpații din prezenta cauză, observând și analizând din perspectiva contrarietății cu acuzația penală a argumentelor expuse în cuprinsul articolului semnat de avocatul Marian Nazat, intitulat „Georgescu Călin și uzurparea statului român de drept", preluat pe site-ul luju.ro în 3 septembrie 2025, se constată că abordarea pamfletară și stilul literar substituie analiza juridică riguroasă extrem de necesară. În concret, articolul se poziționează ferm în direcția minimalizării faptelor deosebit de grave ce fac obiectul cercetărilor, bazându-se în acest sens pe o serie de deficiențe ale argumentației și comparații istorice nefondate. În mod sistematic, autorul adoptă un ton ironic și reductiv față de acuzațiile formulate, sugerând că acestea ar fi exagerate, absurde sau rupte de realitate. Această abordare ignoră faptul că, potrivit ansamblului probator, în cauză este vorba despre elemente de natură penală concrete, și nu despre simple opinii politice sau gesturi simbolice. Ignorarea unor elemente dovedite privind existența unui plan organizat de deturnare a unor proteste în acțiuni violente (...) aspecte care pot constitui forme indirecte de incitare la violență și afectare a stabilității instituționale, constituie o eroare de judecată. În continuare, o parte centrală a articolului o reprezintă paralela între cazul lui Georgescu Călin și procesele legionare sau alte episoade de represiune din perioada comunistă ori interbelică. Or, din punct de vedere istoric și juridic, această paralelă este profund viciată, comparațiile cu procesele politice din anii 30-50 ignorând contextul fundamental diferit în care ne aflăm astăzi, (...) nu poate reprezenta decât o formă de mistificare istorică și de încercare de subminare a încrederii publicului în justiție", se arată în rechizitoriu.

Supărat că procurorii l-au dat drept exemplu în rechizitoriu, avocatul Marian Nazat a scris o „dezminire și atât", în care spune că el nu e avocatul lui Călin Georgescu, așa cum în mod fals se arată în rechizitoriu („apărătorii unuia dintre inculpații din prezenta cauză").

„Păi, dacă, în actul de sesizare a instanței evocat, procurorii se pretează la ditamai minciuna, ce credibilitate mai are acesta! Ori n-au citit cu atenție dosarul? Cât încă nu-i târziu, le recomand s-o facă și să nu mai falsifice grosolan realitatea! Ar afla astfel că nu există nicio împuternicire avocațială care să-mi poarte numele! Și nici pentru faza de judecată nu va exista vreuna, ca să fim înțeleși! Chiar nu-i «bagatelizare»!", scrie Marian Nazat.

Pe Călin Georgescu îl reprezintă Societatea Civilă de Avocați „Sinescu & Nazat", unde lucrează avocatul Bogdan Nazat (fiul lui Marian Nazat) și Mircea Constantin Sinescu. În partea în care procurorii justifică clasarea ei fac referire la o întâlnire de 5 ore pe care judecătoarea a avut-o în 2019 cu politicianul Călin Georgescu, la care a asistat și soția acestuia, Cristela Georgescu. În cadrul acestei întâlniri, Călin Georgescu i-a propus judecătoarei postul de ministru al justiției în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale, iar Adriana Stoicescu l-a refuzat.

Procurorii spun că inculpatul Călin Georgescu a apelat la judecătoarea Adriana Stoicescu pentru: „Recomandarea unui profesionist pentru acordarea de asistență juridică calificată", „Identificarea, în urma unui demers conjugat derulat cu alte persoane din anturajul său, a unor magistrați dispuși să ofere suport pentru sprijinirea demersurilor îndreptate împotriva unor măsuri ce urmau a fi aplicate de organele de urmărire penală", „Efectuarea unor demersuri referitoare la contestarea Deciziei Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale", „Formularea unor căi de atac prevăzute de lege împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală".

„Ansamblul probator nu a devoalat că demersurile suspicionate ar fi îmbrăcat forma unor acte de conduită ilicite, menite a afecta eforturile organelor de urmărire penală în procesul de atragere a răspunderii penale pentru inculpatul Georgescu Călin, (...) ci mai degrabă în acordarea de diverse forme de sprijin intim legate de conceptul de asistență juridică, conduită ce excede textului de incriminare. (...) Partizanatul acesteia se reflectă doar la nivel ideologic, acțiunile anticonstituționale preconizate de inculpatul Georgescu Călin nefiind cunoscute, abordate și girate în interacțiunile dintre cei doi".