• Tweet

Astăzi, 24 noiembrie 2025, CSAT a aprobat Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, subliniind necesitatea pregătirii României pentru riscurile unui conflict armat în apropierea granițelor. Documentele adoptate stabilesc direcțiile de acțiune pentru consolidarea securității naționale și adaptarea Armatei României la noul context strategic internațional.

Evaluarea riscurilor de securitate

Luni, 24 noiembrie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de Preşedintele României, Nicușor Dan. În cadrul acestei întâlniri, au fost analizate mai multe teme cruciale, axate pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului român și pentru creșterea rezilienței societății. Principalul punct pe ordinea de zi l-a constituit Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale. "România trebuie să fie pregătită pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor", a declarat Președintele CSAT.

Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Ţării care a parcurs această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere. Strategia exprimă viziunea Președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public.

În cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au aprobat, de asemenea, Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognozate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE.

Conform comunicatului CSAT, "În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării." De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE.

Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți. Definirea, proiectarea și dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilitățile interne și tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum și noile ținte de capabilități.

Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății. Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen care constituie un risc la adresa siguranței naționale, influențat de factori internaționali și locali.

Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române. Au fost prezentate rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri. Aceste evoluții confirmă angajamentul ferm al instituțiilor statului de a acționa coordonat, cu responsabilitate și determinare, pentru protejarea comunităților și pentru reducerea impactului acestui fenomen asupra societății, în special asupra tinerilor.

De asemenea, membrii Consiliului au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25". Țara noastră a participat cu o structură națională de răspuns, formată din experți ai autorităților administrației publice centrale și ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare. Exercițiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum și pentru testarea capacității Alianței de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid.

În continuarea şedinţei, membrii CSAT au analizat și Planul de investiții în industria de apărare a României, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, Guvernul va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României. În valoare totală de 16,680,055,394 euro, aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar 25% pentru infrastructura duală. Creșterea capacităților de producție din România, publice sau private, este crucială pentru independența strategică a țării.

Companiile din România pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectivul programului SAFE.