• Tweet

De ce o atacă cercurile guvernamentale de la Atena, miniștrii și parlamentarii Noii Democraţii (partidul de guvernare din Grecia n.trad.) pe Laura Kövesi? Cine vrea să împiedice continuarea anchetelor privind deturnarea fondurilor UE? Cine se teme de noi dosare penale pentru cazuri foarte grave?

Vizita Procurorului General European la Atena și prezența sa dinamică și revelatoare la Forumul Economic de la Delphi (unde a susţinut un interviu puternic mediatizat şi comentat în Grecia n.trad.) au avut loc în contextul conflictului fără precedent dintre guvernul grec şi instituția Parchetului European. În acest climat care pune autorităţile de la Atena față în față cu nucleul dur al instituțiilor europene, Kövesi a ridicat direct problema independenței anchetelor legate de scandalul OPEKEPE (agenţia de plăţi în agricultură investigată pentru acordarea de subvenţii pe baza unor declaraţii fictive n.trad.), întrebând public cine are de beneficiat de pe urma atacurilor asupra EPPO, dar și de pe urma obstrucționării mandatului procurorilor europeni greci. „Resping categoric orice acuzații și afirmaţii la adresa Parchetului European", a clarificat Laura Kövesi, iar când a fost întrebată despre atacurile pe care le primește instituția, ea a răspuns: „Cine critică Parchetul European? Ok, deci, politicienii..."

Ancheta pe care o desfăşoară, precum și prezența sa în Grecia, declanșaseră deja un contraatac orchestrat din partea unor înalți oficiali guvernamentali, care înainte de Forumul de la Delphi se angajaseră într-o încercare de a-i discredita personalitatea în termeni care sugerează o tentativă de atac la persoană.

Escaladarea retoricii guvernamentale, care a variat de la critici dure cum că ar avea „ambiții politice" până la paralele nepotrivite cu regimuri totalitare din trecut, demonstrează nervozitatea profundă care predomină în cadrul guvernului. Opţiunea unor miniștri și parlamentari, precum Adonis Georgiadis și Sofia Voultepsi, de a o ataca pe șefa Parchetului European (EPPO) pe baza ţării sale de origine și de a-i pune la îndoială jurisdicția, creează un climat toxic care expune Grecia în faţa Bruxelles-ului, mai ales că potrivit unor informaţii, în cadrul Uniunii Europene predomină indignarea față de poziția Atenei. Într-o conjunctură în care transparența și statul de drept sunt sub lupa partenerilor internaționali, confruntarea directă cu o instituție europeană independentă subminează credibilitatea Greciei și evidențiază amploarea fricii care există cu privire la viitoarele dezvăluiri judiciare.

Unul dintre principalele puncte de fricțiune evidențiate de Procurorul European se referă la reînnoirea mandatului a trei procurori europeni delegați din partea Greciei, dintre care doi se ocupă de dosarele cruciale privind gestionarea subvențiilor agricole. Kövesi a întrebat cu subînţeles: „Cine are interes ca procurorii europeni să nu își continue mandatul?", subliniind că legislația este clară, întrucât Colegiul Parchetului European decide asupra reînnoirii și nu consiliile naționale ale magistraturii.

Referirea sa la cazul OPEKEPE este edificatoare. Ea a caracterizat organizația drept „un instrument al corupției, clientelismului și nepotismului". „M-ați crede dacă aș spune că nu există nicio problemă la OPEKEPE?", a întrebat ea, transmițând mesajul că EPPO nu va ceda presiunilor politice şi cerând totodată Greciei să facă apel la Curtea de Justiție de la Luxemburg, dacă nu este de acord cu interpretarea legii.

Linia de apărare trasată de cercurile de la Atena, în toată perioadă anterioară, a vizat subminarea personalității și validității instituționale a lui Kövesi. Ministrul Sănătății, Adonis Georgiadis, care a fost în fruntea criticilor, a acuzat-o pe șefa EPPO de „ambiții politice" și „comportament neinstituțional". Printr-o replică ce a făcut senzație și a generat comentarii negative, Georgiadis a declarat de la Delphi: „Atâta timp cât doamna Kövesi ne mai permite, avem democrație", prezentându-se ca un apărător autoproclamat al justiției din Grecia împotriva unei „intervenții externe".

Și mai dură și mai provocatoare a fost poziția parlamentarei Sofia Voultepsi, care a alunecat spre atacuri la persoană, cu referiri rasiste la originea procurorului european. Voultepsi a vorbit despre „justiția (de tip) Ceaușescu", susținând că Laura Kövesi provine dintr-o țară fără o tradiție a separării puterilor în stat și că ar prefera un procuror din Franța „care ştie de Montesquieu". Această retorică, de comparare a anchetelor asupra OPEKEPE cu metodele „Securității" din România, demonstrează amploarea nervozităţii care predomină în tabăra guvernamentală de la Atena.

Desigur, Laura Kövesi a răspuns atacurilor orchestrate împotriva sa dezvăluind adevăratele motive. „Este o încercare de a muta discuția de la problema reală - problema principală este ce s-a întâmplat cu adevărat cu OPEKEPE și cine este responsabil", a declarat procurorul european, printre altele. „Aceasta este o încercare de a distrage atenția în altă parte", a spus ea, adăugând: „Faptele menționate în dosarul cauzei sunt definite ca infracțiuni conform legislației grecești, dar și în toate statele membre ale UE. Nimeni din lume nu mă va convinge că acestea fac parte din treaba politicienilor (job description) de aici din Grecia sau din Europa". „Este o încercare de a muta discuţia de la ceea ce s-a întâmplat de fapt la OPEKEPE și cine este responsabil", a spus ea.

Întrebarea care planează acum asupra guvernului grec este dacă aceste atacuri sunt inițiative personale ale unor membri ai partidului de guvernământ sau sunt o linie orchestrată de la centru de premierul Kyriakos Mitsotakis și Palatul Maximou (sediul guvernului grec n.trad.). Tolerarea tacită de către premierul grec este interpretată de mulți ca o „undă verde" pentru escaladarea tensiunii, într-un efort de a consolida guvernul și de a ţine unit grupul parlamentar al Noii Democraţii, deoarece cazurile legate de OPEKEPE afectează zeci de membri importanţi ai partidului de guvernământ, iar, potrivit unor informații, la Atena vor sosi şi alte dosare, nu doar legate de OPEKEPE, ci și de alte cazuri foarte grave care este de aşteptat să provoace un cutremur politic.

Oricum, voci din cercurile juridice și observatorii internaționali exprimă îngrijorări serioase cu privire la impactul pe care escaladarea atacurilor guvernului grec asupra instituțiilor europene l-ar putea avea asupra imaginii Greciei. Atacarea Parchetului European, o instituție europeană înființată pentru combaterea corupției, de către un guvern venit la putere sub steagul europenismului, expune iremediabil Grecia în raport cu Bruxelles-ul, în timp ce Laura Kövesi a fost categorică, la rândul ei, subliniind că EPPO „nu este o agenţie, ci este o instituție".

Continuarea este așteptată cu interes, deoarece Parchetul European a anunțat o accelerare a procedurilor, în timp ce guvernul grec pare hotărât să-şi construiască fortificaţiile în spatele propriei interpretări a suveranității naționale. Însă distrugerea profilului instituţional al guvernului la care, fără îndoială, contribuie declarațiile incendiare ale unor miniștri, parlamentari și membri importanţi, ar putea fi cel mai mare cost pentru sistemul central intern de putere, într-o bătălie care abia a început și amenință să arunce în aer imaginea europeană a țării.