O cercetătoare NASA afirmă că a murit de trei ori și a văzut viața de dincolo. Ingrid Honkala spune din experiențele sale: "conștiința continua să existe dincolo de trup"

Postat la: 10.06.2026 |

Ingrid Honkala are un doctorat în științe marine, a lucrat ani de zile pentru NASA și Marina SUA și susține, de asemenea, că a murit de trei ori. Ea ar dori să vorbească despre ceea ce a văzut.

Prima dată s-a întâmplat când Honkala avea doi ani. A căzut într-un rezervor cu apă înghețată acasă, în timp ce menajera se afla într-o altă cameră. Mama ei, care tocmai plecase la un nou loc de muncă, s-a întors inexplicabil - ajungând la timp pentru a-și scoate fiica din apă și a o resuscita. Honkala spune că nu este o coincidență. De oriunde s-ar fi dus conștiința ei în acele câteva minute, ea crede că a zărit-o pe mama ei îndepărtându-se și a comunicat cumva urgența situației. Când i-a descris mai târziu mamei sale ce văzuse, detaliile s-au potrivit.

„Îmi amintesc că am recunoscut-o și m-am gândit «asta e mama mea»", a declarat Honkala pentru Jam Press, conform unui articol publicat de New York Post. „În acel moment, părea să existe o formă de comunicare între noi, nu prin cuvinte rostite, ci prin conștiință."

Ceea ce a trăit în acel rezervor de apă a dat tonul pentru ceea ce urma să se întâmple de încă două ori - o dată după un accident de motocicletă la 25 de ani și din nou la 52 de ani, când i-a scăzut tensiunea arterială în timpul unei operații. De fiecare dată, același lucru. Frica s-a dizolvat, corpul a dispărut, iar ceea ce a rămas a fost ceva ce ea descrie ca fiind conștiință pură. „M-am simțit ca și cum aș fi pătruns într-un strat mai profund al realității, care există dincolo de simțurile noastre fizice", a spus ea. „În acea stare, conștiința părea vastă, inteligentă și interconectată."

Honkala, care are acum 55 de ani și locuiește în Bogotá, Columbia, a scris despre experiențele sale în cartea sa „Dying To See The Light" (Murind pentru a vedea lumina). Ea are grijă să prezinte toate acestea nu ca o respingere a științei, ci ca o extensie a acesteia. Experiențele de moarte clinică, spune ea, sunt de fapt ceea ce a determinat-o să urmeze o carieră științifică. „Am vrut să înțeleg natura realității prin observație și cercetare", a spus ea. Concluzia ei, după zeci de ani de ambele: „Știința și spiritualitatea nu sunt neapărat în conflict - ele pot explora pur și simplu același mister din perspective diferite."

Scepticii vor indica cercetările care sugerează că experiențele în pragul morții sunt evenimente neurologice, posibil modul în care creierul își amortizează propria oprire. Aceasta este o poziție rezonabilă. Contraargumentul lui Honkala este însă mai greu de respins categoric - confirmarea de către mama ei a ceea ce o fetiță de doi ani a pretins că a văzut din afara propriului corp este fie o coincidență remarcabilă, fie ceva care merită mai mult decât un „ce ciudat".

„Moartea nu pare a fi sfârșitul existenței", a spus Honkala. „Se simte mai degrabă ca o tranziție în continuumul conștiinței." A spus-o de trei ori până acum, într-un fel de a spune. A spus-o de trei ori până acum, într-un fel de a spune. Trageți voi concluziile.