• Tweet

Un proiect de lege al UDMR obligă autorităţile locale din Transilvania să asigure folosirea limbii maghiare. Legea a trecut tacit de Senat, cu sprijinul PSD. Anul trecut, Viorica Dăncilă a bătut palma cu Kelemen Hunor pe un proiect similar, dar s-a răzgândit de frica alegerilor.

Pe lângă proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc, adoptat tacit de Camera Deputaţilor şi respins de Senat la presiunea societăţii, încă un proiect controversat iniţiat de UDMR a trecut, pe tăcute, în timpul pandemiei. La finalul anului trecut, formaţiunea condusă de Kelemen Hunor a depus un proiect de lege pentru modificarea Codului Administrativ, astfel încât, în localităţile unde există o minoritate de cel puţin 20% din total cetăţenilor, autorităţile să fie obligate să asigure limba minorităţii respective. Proiectul e cu dedicaţie pentru etnicii maghiari din Transilvania, în condiţiile în care nicio altă minoritate din România nu depăşeşte 20% într-o localitate.

La finalul lunii martie, deci în plină luptă cu coronavirusul, proiectul a primit aviz pozitiv de la Comisia Juridică a Senatului, dominată de PSD şi condusă de Şerban Nicolae. La începutul lunii aprilie, legea a trecut tacit, deci fără să fie dezbătută, de Senat, for unde PSD are singur majoritate. Urmează votul final la Camera Deputaţilor.

Surse din conducerea PSD susţin pentru „Adevărul" că propunerea UDMR funcţionează deja ca lege, deci iniţiativa e inofensivă. Şi atunci, de ce a mai depus formaţiunea maghiară un proiect caduc? Există o lege similară, dar nu identică: Legea administraţiei publice din 2001 prevede, într-adevăr, că autorităţile „asigură" folosirea limbii minorităţii respective în comunităţile unde trăiesc minoritari în proporţie de peste 20%.

„Legea e în vigoare de aproape 20 de ani, dar primarii sau prefecţii români din Transilvania nu asigură folosirea limbii maghiare. Sunt mulţi etnici maghiari care nu ştiu limba română şi nu se descurcă atunci când trebuie să interacţioneze cu autorităţile. Prin urmare, e nevoie de o variantă mai puternică a legii", au explicat surse din UDMR pentru „Adevărul". Prin urmare, parlamentarii maghiari au schimbat un singur cuvânt în lege, suficient că să ajungă la o variantă mai puternică. În loc de autorităţile locale „asigură" folosirea limbii minorităţilor, au inserat sintagma „au obligaţia să asigure".

Deşi, la prima vedere, forma nu diferă foarte mult, verbul a obliga atrage răspundere penală pentru şefii instituţiilor din zonele din Ardeal dominate de maghiari. „Din punct de vedere juridic, legea iniţiată de UDMR este mult mai puternică, pentru că prevede o obligaţie expresă. Potrivit proiectului adoptat tacit de Senat, ignorarea legii produce efecte penale, nu doar administrative, ca în cazul legii din 2001", a explicat avocatul Elenina Nicuţ pentru „Adevărul". Aşadar, dacă un primar român din Harghita, spre exemplu, nu asigură un translator de limbă maghiară, ar putea fi acuzat de abuz în serviciu. La fel, prefectul judeţului şi toţi şefii de instituţii publice.

Marian Cucșa, vicepreședinte al Comisiei de control a activității SRI, a anunțat că îl va chema la audieri, marți, pe Eduard Hellvig, șeful Serviciului. „Am ascultat cu surprindere declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis în ceea ce priveşte predarea Ardealului către Ungaria şi consider că e de datoria noastră ca şi Comisie de Control asupra Serviciului Român de Informaţii să invităm la audieri directorul Serviciului Român de Informaţii să ne pună la dispoziţie dacă are date despre asemenea înţelegeri", a declarat Cucșa pentru Antena 3. În schimb, purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Lucian Romașcanu, îi cere lui Hellvig să iasă public să vorbească de veridicitatea informațiilor președintelui, în caz contrar urmând a apela tot la varianta audierilor în comisii. Romașcanu nu a exclus nici varianta chemării la comisii și a șefului SIE, Gabriel Vlase, însă e puțin probabil, din moment ce acesta e considerat unul dintre apropiații liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Potrivit surselor „Adevărul", liderii UDMR au negociat să introducă obligaţia în lege anul trecut, când Guvernul Dăncilă a adoptat Codul Administrativ prin ordonanţă de urgenţă. UDMR avea atunci un protocol de colaborare cu PSD. În primă fază, Viorica Dăncilă a fost de acord cu propunerea lui Kelemen Hunor, pentru că avea nevoie de voturile UDMR în Parlament. Până la urmă, liderii social-democraţi s-au temut de impactul mediatic al legii, aşa că s-au răzgândit şi au copiat în Codul Administrativ varianta inofensivă prevăzută de Legea administraţiei din 2001.

Negocierile purtate anul trecut de PSD şi UDMR pe tema limbii maghiare au fost confirmate şi de Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Dăncilă. „O provoc public pe doamna Dăncilă ca până luni să îşi aducă aminte de amendamentul pe care UDMR vroia să îl introducă în Codul Administrativ şi ce <<discuţii>> am avut cu domnia sa şi ce reproşuri am primit atunci, tocmai pentru că <<răzvrătita>> de astăzi era în favoarea includerii acelui amendament în Codul Administrativ! Amendamentul respectiv NU a fost inclus în forma Codului Administrativ adoptată în Guvern pentru că, în calitate de ministru al Justiţiei, am formulat observaţii şi am refuzat să semnez! Ca să o ajut, îi spun că este legat de limba maghiară şi are forma amendamentului introdus de UDMR la Codul Administrativ şi trecut tacit în Senat!", a dezvăluit Ana Birchall. După ce, în vară, înţelegerea cu PSD a picat, UDMR a depus un proiect de lege separat, adoptat tacit de Senat.

În acelaşi proiect adoptat tacit de Senat, parlamentarii maghiari au mai inserat o bombă: steagul secuiesc ar putea fi arborat pe instituţiile publice din Harghita şi Covasna alături de tricolorul românesc. În ianuarie 2018, la început de an centenar, partidele maghiare din România - UDMR, PCM şi PPMT- au semnat o rezoluţie în care cereau autonomia Ţinutului Secuiesc. Premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, a replicat dur: „Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui".