Cum ar putea deveni telepatia o realitate. O echipă de cercetători lucrează la un dispozitiv care să ajute persoanele cu probleme de vorbire

Postat la: 04.07.2026 |

Tulburările de vorbire sunt frecvente în numeroase boli neurologice și pot afecta profund capacitatea unei persoane de a comunica. În formele avansate ale unor afecțiuni precum scleroza laterală amiotrofică (boala neuronului motor) sau scleroza multiplă, pacienții își pot pierde complet posibilitatea de a vorbi, iar opțiunile disponibile pentru comunicare sunt încă limitate.

În prezent, multe persoane care nu mai pot vorbi folosesc planșe cu litere, cuvinte sau simboluri, precum și dispozitive care permit selectarea acestora prin atingere ori prin mișcarea ochilor. Deși în ultimii ani au fost dezvoltate interfețe creier-computer capabile să transforme activitatea cerebrală în cuvinte, majoritatea necesită implantarea unor electrozi în interiorul craniului, intervenții care sunt invazive și costisitoare.

O companie desprinsă din Universitatea din Melbourne dezvoltă o alternativă cu risc mai redus. Dispozitivul este conceput pentru a fi introdus sub scalp, dar în exteriorul craniului, evitând astfel intervențiile neurochirurgicale complexe.

Potrivit dezvoltatorilor, dispozitivul este poziționat deasupra cortexului motor, regiunea cerebrală care controlează mișcările implicate în vorbire. Atunci când o persoană vorbește sau încearcă să vorbească, această zonă generează modele specifice de activitate electrică. Cercetătorii urmăresc să înregistreze aceste semnale și să le transforme în cuvinte.

„Dacă ne imaginăm semnalele electrice ca pe niște coduri QR, fiecare mișcare a gurii și a maxilarului produce un model diferit în cortexul motor. Aceste modele apar și atunci când o persoană cu tulburări de vorbire încearcă să vorbească. Dispozitivul nostru le poate înregistra în succesiune și poate indica ceea ce persoana încearcă să spună", a explicat dr. Tim Mahoney, specialist în inginerie biomedicală, cofondator al companiei Fluent.

Echipa dezvoltă în paralel un model de învățare automată (machine learning), un tip de inteligență artificială (AI) care identifică tipare în cantități mari de date. Acesta este antrenat să transforme activitatea cerebrală în text sau în voce sintetizată, astfel încât persoanele care nu mai pot vorbi să poată comunica fără să apese butoane sau să folosească alte dispozitive de control.

În cadrul cercetării sale de doctorat, dr. Mahoney a arătat că semnalele electrice înregistrate cu electrozi plasați sub scalp au o calitate comparabilă cu cele obținute prin înregistrări realizate la suprafața scalpului. Aceste rezultate sugerează că dezvoltarea dispozitivului poate continua fără a recurge la implantarea electrozilor în interiorul craniului.

Tehnologia a fost evaluată preliminar în studii la oameni desfășurate în laboratoare protejate electromagnetic din cadrul Aikenhead Centre for Medical Discovery, la Spitalul St. Vincent din Melbourne. Participanții au purtat pe scalp 144 de electrozi, care au înregistrat activitatea cortexului motor în timp ce vorbeau, mimau sau își imaginau că rostesc diferite expresii.

Pe baza acestor înregistrări, cercetătorii au construit cea mai mare bază de date în limba engleză de acest tip. Ulterior, au colaborat cu o echipă din Japonia care deținea un set și mai mare de date. Folosind aceste informații, modelul de AI a identificat corect expresia dorită dintre 128 de variante posibile în 96% dintre cazuri.

Cercetătorii subliniază că această performanță a fost obținută în condiții controlate de laborator și reprezintă o etapă preliminară în dezvoltarea tehnologiei. Studiile clinice care vor evalua electrozii implantabili ai sistemului Fluent sunt programate să înceapă în cursul acestui an.

Potrivit dezvoltatorilor, până acum se considera că un nivel similar de performanță poate fi obținut doar cu electrozi implantați în interiorul craniului. Noul dispozitiv urmărește să ofere rezultate comparabile printr-o procedură mai puțin invazivă, cu un profil de siguranță pe care echipa îl compară cu cel al implanturilor cohleare utilizate în tratamentul anumitor forme de surditate.

Specialiștii consideră că dezvoltarea acestei tehnologii ar putea contribui, pe termen lung, la creșterea autonomiei persoanelor cu boli neurologice severe. Totuși, eficiența și siguranța dispozitivului vor trebui confirmate în studiile clinice aflate în pregătire.