• Tweet

Pentru multe companii, deșeurile de ambalaje intră în evidențe abia când apar pe factură sau în documentele de transport. În practică, traseul lor începe mai devreme: la achiziție, la import, la ambalarea produsului și chiar la alegerea foliei sau a cutiei folosite în depozit. Când informațiile rămân împărțite între contabilitate, logistică și achiziții, raportarea de mediu poate ajunge să se bazeze pe estimări greu de verificat.

Anul 2026 aduce un motiv suplimentar pentru revizuirea acestor fluxuri. Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje introduce cerințe care vor influența proiectarea, utilizarea și evidența ambalajelor. Citește în rândurile următoare pentru a afla ce detalii merită verificate înainte ca o diferență de câteva documente să se transforme într-un cost real pentru companie.

De ce data de 12 august 2026 schimbă discuția despre deșeurile de ambalaje

Aplicarea Regulamentului (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje devine efectivă din 12 august 2026, după ce actul normativ a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cursul anului 2025. Această reglementare are ca obiective principale diminuarea volumului de deșeuri, promovarea reutilizării și îmbunătățirea capacității de reciclare a ambalajelor. Schimbările legislative vor transforma decizii considerate anterior pur comerciale - cum ar fi dimensiunile cutiilor, tipul materialelor alese, volumul de spațiu gol lăsat în interior și modalitatea de documentare internă a acestora - în aspecte de conformitate esențiale pentru companii.

Un detaliu mai puțin discutat privește ambalajele de transport și de grupare. Regulamentul prevede limitarea spațiului gol la maximum 50 la sută în astfel de ambalaje, cu anumite excepții și condiții de aplicare. Informația contează pentru firmele care folosesc cutii supradimensionate, materiale de umplere sau ambalaje secundare pentru livrare. (Regulamentul (UE) 2025/40, 2026)

În aceeași direcție, reciclabilitatea la scară largă trebuie atinsă până în 2035, ceea ce pune presiune pe alegerea materialelor și pe datele furnizate de producători. Fișele tehnice nu mai sunt simple documente păstrate într-un dosar. Ele pot deveni baza pentru clasificare, calcul și decizii de achiziție.

Înainte de intrarea în aplicare a noilor cerințe, merită verificate:

• dimensiunile ambalajelor de transport și cantitatea de spațiu neutilizat;
• materialele care nu pot fi separate ușor în procesul de reciclare;
• informațiile din fișele tehnice primite de la furnizori;
• ambalajele schimbate în urma unei campanii, a unui redesign sau a unei lansări de produs;
• diferențele dintre ambalajul prezentat în documentația tehnică și cel folosit efectiv în depozit.

Practic, o companie care își verifică aceste date înainte de 12 august 2026 își creează timp pentru corecții. Cea care așteaptă primul control va trebui să explice rapid decizii luate, uneori, cu ani în urmă.

Dificultatea identificării discrepanțelor în cazul ambalajelor de transport

O cutie de carton este ușor de identificat. Folia stretch, banda adezivă, colțarele, chingile sau materialele de protecție trec mai ușor neobservate, mai ales când sunt cumpărate pentru depozit și nu apar în aceeași evidență cu produsul livrat. Tocmai aceste elemente pot crea diferențe între cantitățile folosite în activitatea curentă și cele incluse în raportare.

O situație frecventă apare după schimbarea furnizorului. Două cutii pot avea aceeași destinație comercială, însă gramaje diferite. O folie mai groasă poate proteja mai bine paletul, dar poate modifica totalul anual. Un insert din carton adăugat în cutie poate părea nesemnificativ pentru o singură unitate și relevant după mii de livrări.

Problemele se amplifică atunci când ambalajele compozite sunt încadrate după denumirea comercială, fără analiza materialelor din care sunt alcătuite. O pungă cu strat de plastic și aluminiu, de pildă, nu trebuie tratată automat ca un ambalaj dintr-un singur material. Încadrarea corectă pornește de la structură și de la documentele furnizorului.

O verificare internă serioasă urmărește:

* ambalajele primare, care ajung direct la produs;

* ambalajele secundare, folosite pentru gruparea mai multor produse;

* ambalajele de transport, inclusiv folia și materialele de protecție;

* ambalajele compozite, pentru care materialele trebuie analizate separat;

* cantitățile din facturi, fișele de stoc și documentele de livrare.

Diferențele dintre contabilitate și logistică merită investigate imediat. O factură poate indica numărul de role cumpărate, în timp ce depozitul lucrează cu metri folosiți, iar raportarea are nevoie de greutate. Conversia nu ar trebui făcută din memorie sau printr-o formulă veche, rămasă într-un fișier pe care nimeni nu îl mai verifică.

De exemplu, într-un scenariu ipotetic, o firmă expediază lunar 2.000 de colete. La început, fiecare colet folosește 18 grame de folie, însă după schimbarea furnizorului consumul ajunge la 25 de grame. Dacă centralizatorul păstrează valoarea inițială, diferența se acumulează în fiecare lună. La sfârșitul anului, explicația nu se găsește în declarație, ci în decizia de achiziție luată cu luni înainte.

Când un OIREP ajută la legarea datelor de documente

Raportarea devine mai ușor de controlat atunci când firma are un circuit clar pentru informații: cine transmite datele, cine le verifică, ce documente le susțin și unde este păstrată forma finală. În acest circuit, colaborarea cu un OIREP poate prelua partea de raportare a ambalajelor și de valorificare a deșeurilor provenite din ambalaje, potrivit contractului și cadrului legal aplicabil.

Eco Synergy lucrează cu operatori economici care au nevoie să își organizeze mai bine aceste etape. Cantitățile sunt analizate pe tipuri de materiale, iar documentele trebuie corelate cu ambalajele puse pe piață și cu operațiunile de valorificare. Pentru o firmă care importă, produce, ambalează sau distribuie, această centralizare poate reduce drumurile dintre departamente.

Două întrebări apărute în comentariile unor materiale video despre declarațiile de mediu arată unde se blochează, concret, atenția companiilor. Sub ghidul Eco Synergy dedicat declarației privind ambalajele la Administrația Fondului pentru Mediu, întrebarea a fost formulată direct: „De unde poate fi obținut raportul?" (@georgeichim3490, YouTube, Ghid pentru completarea declarației privind ambalajele la AFM, 2025).

În practică, un flux bine pus la punct ar trebui să includă:

1. transmiterea periodică a datelor despre ambalaje de către departamentele care le folosesc;

2. verificarea fișelor tehnice și a documentelor de achiziție;

3. corelarea cantităților cu produsele introduse pe piață;

4. urmărirea documentelor de colectare și valorificare;

5. semnalarea diferențelor înainte de închiderea perioadei de raportare.

Preluarea acestor etape de către Eco Synergy nu elimină nevoia unei evidențe interne corecte. Oferă însă un punct de control suplimentar, exact acolo unde apar cele mai multe neclarități: între cantitatea cumpărată, cantitatea utilizată și cantitatea care trebuie declarată.

O diferență de 2 lei pe kilogram începe cu o evidență neclară

Pentru diferența dintre cantitatea de deșeuri de ambalaje aferentă obiectivelor minime de valorificare și cantitatea efectiv realizată, legislația prevede o contribuție de 2 lei pentru fiecare kilogram. Regula este prevăzută în OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în forma actualizată. (Portal legislativ, OUG nr. 196/2005)

Suma devine relevantă atunci când diferența este privită la nivelul întregii activități. Într-un exemplu ipotetic, 6.500 de kilograme neacoperite ar însemna 13.000 RON. Calculul nu este complicat. Identificarea cauzei poate fi: o categorie omisă, o greutate unitară preluată greșit, un document care nu mai poate fi corelat sau o modificare a ambalajului care nu a ajuns la persoana care centralizează datele.

O atenție distinctă merită acordată perioadelor anterioare. În cazul unui control fiscal, autoritățile pot verifica activitatea din ultimii 5 ani și pot stabili sume de plată retroactive până la data controlului, dacă ambalajele nu au fost valorificate potrivit cerințelor legale. Pentru o companie, istoricul documentelor devine la fel de important ca raportarea curentă.

O verificare trimestrială poate include:

• lista produselor lansate sau retrase în perioada analizată;
• schimbările de furnizori și de specificații tehnice;
• ambalajele utilizate în depozit pentru protecția mărfurilor;
• documentele de predare, transport și valorificare;
• diferențele dintre evidența contabilă și cea operațională;
• rectificările necesare înainte de depunerea declarațiilor.

Administrația Fondului pentru Mediu publică informații despre declarații și calendarul fiscal aferent obligațiilor de mediu, inclusiv pentru cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională și deșeurile de ambalaje valorificate. (Calendarul fiscal AFM)

O evidență realizată conform înseamnă să poți explica, pentru fiecare cantitate, de unde provine și ce document o susține. Diferența dintre cele două abordări se vede abia când cineva verifică cifrele.

În 2026, companiile vor avea de urmărit mai mult decât completarea unei declarații. Dimensiunea ambalajului, materialele folosite, informațiile furnizorilor și documentele de valorificare vor trebui privite împreună. Un ambalaj ales pentru motive comerciale poate genera consecințe administrative dacă datele sale nu sunt înregistrate corect.

Pentru operatorii economici, primul pas practic este inventarierea fluxurilor. Apoi urmează verificarea documentelor și stabilirea unui calendar intern. Eco Synergy poate prelua raportarea ambalajelor și valorificarea deșeurilor, oferind companiilor un cadru mai clar pentru gestionarea acestor obligații.

Partea dificilă nu stă în cutie, folie sau etichetă luate separat. Se află în traseul dintre achiziție, depozit, livrare și raportare. Cine îl urmărește din timp își păstrează controlul asupra datelor și reduce șansa ca o diferență veche să devină o problemă costisitoare în prezent.

Surse și experiențe din comunitate:

• YouTube, @georgeichim3490, „Ghid pentru completarea declarației privind ambalajele la AFM", 11 august 2025, https://www.youtube.com/watch?v=Z2Qdzz8VS9s ;
• YouTube, @comatmetalcomatmetal6880, „Cine trebuie să depună declarații la fondul de mediu", 2023, https://www.youtube.com/watch?v=vsRmBDNSEzs.

Referințe:

• https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/packaging-and-packaging-waste-from-2026.html;
• https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/258980;
• https://www.afm.ro/taxe_calendar_fiscal.php.

Sursa foto: Pexels.com