• Tweet

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că o mare companie americană ar putea trata minerale rare în România, la Feldioara, printr-un parteneriat cu compania românească de stat Nuclearelectrica. Însă în spatele companiei americane s-ar afla controversatul om de afaceri Frank Timiș, fondatorul afacerii cu aur Roșia Montană.

Președintele a fost întrebat la Radio România Actualități dacă este real că România va prelua la Feldioara minerale rare exploatate de Groenlanda.

„În primul rând, cu titlu general, și Europa și Statele Unite și state care gândesc în același mod politica internațională, conștientizează că este nevoie de o politică comună în ceea ce privește materialele critice. Și, după cum știți, doamna ministru de externe a fost la Washington în urmă cu două, trei săptămâni, moment în care a început o discuție - Statele Unite, mai mulți parteneri europeni, Uniunea Europeană, de asemenea, prezentă, prin reprezentant, alte țări - care să constituie o, cum să-i spunem, un fel de nouă organizație mondială a comerțului dedicată metalelor critice. Și parteneriatul va continua atât cu Statele Unite, cât și cu Uniunea Europeană pe această chestiune", a declarat președintele.

El a explicat că există discuții pentru un acord între compania americană și Nuclearelectrica în acest sens.

„Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală a Nuclearelectrica în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara, va fi foarte interesant pentru România", a precizat Nicușor Dan.

El a menționat că „discuțiile sunt demarate și sunt coordonate de compania privată americană, atât cu noi, Nuclearelectrica, cât și cu locația de exploatare".

Compania „americană" îl are în spate pe controversatul om de afaceri Frank Timiș.

Compania implicată în proiect este Critical Metals Corp, firmă americană specializată în minerale critice. Cel mai mare acționar al companiei americane este European Lithium Limited, o companie listată pe Bursa din Frankfurt, în spatele căreia ar fi de fapt Frank Timiș.

„Părintele" controversatei și păguboasei afaceri cu aur Roșia Montană, care a scos mii de români în stradă. Afaceri controversate în Africa și Cipru. Condamnări pentru trafic de droguri în Australia. Contracte de digitalizare cu statul român. Dosar de corupție în care era acuzat că l-a mituit pe fratele președintelui din Senegal, clasat fără urmări. Sunt doar câteva date din CV-ul de afaceri al lui Frank Timiș, controversat om de afaceri.

De asemenea, CEO-ul Critical Metals Corp este Tony Sage, om de afaceri australian și colaborator vechi al lui Frank Timiș.

Un raport al Ningi Research arată că Critical Metals Corp este un vehicul promoțional elaborat, construit pe fantezii geologice și imposibilități inginerești. Evaluarea de miliarde de dolari a proiectului Tanbreez se bazează pe un model economic fundamental defectuos, care pretinde 100% din veniturile produsului final, excluzând în același timp 100% din costurile de prelucrare, minereul fiind blocat într-un mineral neprelucrabil, care nu are piață comercială. Proiectul Wolfsberg nu a înregistrat progrese timp de 14 ani, autoritățile austriece punând în mod deschis sub semnul întrebării dacă acesta este conceput pentru a „crește prețul acțiunilor și a le vinde cu profit", mai degrabă decât pentru a exploata efectiv minereul. Compania este condusă de CEO-ul Tony Sage, ale cărui companii publice asociate s-au prăbușit cu 91-100% și a cărui carieră a fost marcată de raiduri ale poliției, sancțiuni de reglementare și investigații care s-au întins pe o perioadă de peste 15 ani. NINGI Research concluzionează că aceasta nu este o întreprindere minieră legitimă, ci o schemă de promovare a acțiunilor cu fundamente tehnice și economice nevalide.

Frank Timiș este cunoscut ca fondator al controversatei afaceri Roșia Montană, care a scos mii de oameni la proteste în stradă în anii 2010. Inițial, australianul de origine română nu avea vreun profil solid de afaceri, fiind descris mai degrabă ca afacerist cu „un trecut înceţoşat", proprietar al unor companii care nu au avut niciodată rezultate spectaculoase.

În 1997, investitorul de origine română a reușit să se asocieze cu Regia naţională pentru exploatarea zăcămintelor de aur de la Roşia Montană. Potrivit Rise Project, Frank Timiș a dat prima mare lovitură în Transilvania, la mijlocul anilor'90, când a concesionat suprafețe importante în Munții Apuseni.

În România, el nu a administrat oficial nicio afacere, însă filialele sale din București și Deva au crescut an de an, cu ajutorul statului, el ajungând să dețină licențe de explorare și exploatare pentru aur, petrol sau gaze naturale pe suprafețe imense din teritoriul României.

În decembrie 2025, Critical Metals Corp a anunțat semnarea unui acord pentru dezvoltarea, la Feldioara, a unei facilități industriale de procesare a pământurilor rare, în parteneriat cu Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU), parte din Nuclearelectrica.

Proiectul este prezentat drept unul istoric: prima verigă europeană într-un lanț complet integrat, de la extragerea minereului până la producția finală de materiale strategice folosite în apărare, tehnologie avansată și industrie.

Noul joint-venture, deținut în proporții egale de CRML și statul român prin FPCU, este prezentat că va transforma România în punctul central al producției occidentale de metale rare, un domeniu dominat în prezent de China, transmit companiile.

Facilitățile planificate la Feldioara vor procesa concentratul provenit din proiectul Tanbreez din Groenlanda, una dintre cele mai mari resurse de pământuri rare grele din lume, iar CRML va avea drept de offtake pentru 50% din producția totală pe durata de viață a minei, mai transmite Critical Metals Corp.

Oficialii CRML afirmă că obiectivul este de a crea, pe teritoriul României, o unitate industrială de „ultimă generație", capabilă să producă inclusiv magneți de calitate aerospațială și militară, componente esențiale în tehnica de apărare, drone, rachete, echipamente medicale, motoare electrice, transport și microelectronică.

CRML urmează să dețină participația în joint-venture prin carried interest.

În schimb, investițiile pentru construcția facilității vor fi asumate de partenerul român și finanțările europene către care ambele părți urmează să aplice.

Tony Sage, CEO-ul CRML, a declarat că proiectul reprezintă „prima inițiativă occidentală capabilă să rupă monopolul Chinei asupra procesării pământurilor rare". „Nu construim doar o fabrică. Demontăm controlul Chinei asupra pământurilor rare și oferim Europei aprovizionări independente și sigure pentru nevoile sale de apărare și securitate națională", a afirmat el.

De cealaltă parte, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că inițiativa „plasează România în avangarda eforturilor Europei de a asigura materialele strategice necesare pentru apărare, energie curată și tehnologii de nouă generație".

Nuclearelectrica a anunțat ulterior că documentul semnat este unul neangajant, menit să evalueze oportunitatea înființării unei societăți mixte.

„SN Nuclearelectrica SA informează acționarii și investitorii că în data de 08.12.2025, FPCU Feldioara, filiala a SN Nuclearelectrica SĂ, a aprobat semnarea unui Term Sheet neangajant cu Critical Metals Corp (CRML) în vederea explorării posibilității înființării unei Joint Venture (JVCo).

Term Sheet-ul neangajant cu Critical Metals Corp. (CRML) are ca scop evaluarea înființării unei societăți mixte 50%-50% în vederea potențialei puneri în funcțiune a unei instalații de ultima generație pentru prelucrarea metalelor rare la FPCU Feldioara.

FPCU Feldioara și CRML vor colabora, în lunile următoare, pe baza prevederilor din Term-Sheet, pentru a evalua baza tehnică și comercială pentru înființarea JVCo, vehiculul destinat dezvoltării și potențialei construcții a unei fabrici de prelucrare a metalelor rare de ultima generație în România.

Explorarea acestei posibilități prin acest acord neangajant nu are implicații juridice și/sau financiare pentru FPCU Feldioara și/sau Nuclearelectrica și reprezintă doar un potențial ce merită a fi explorat", se arată în informarea la BVB semnată de Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica.