• Tweet

Cursul valutar leu-euro a intrat în ultima perioadă într-o curbă de ascensiune, în defavoarea monedei naționale, euro ajungând la cotația de 5.0963 lei, miercuri, 8 octombrie, în creștere cu 0,0047 de bani față de ziua precedentă. Potrivit economiștilor, situația economiei fragile din momentul de față, tergiversarea enormă a măsurilor de reechilibrare a deficitului bugetar, dar și perspectiva inflaționistă șubrezește, în ochii investitorilor, încrederea în stabilitatea monedei naționale, ceea ce face ca aportul în sine de valută în piață să crească, aceștia căutând să-și mute banii în monede mai sigure.

Ultimele cotații se apropie, practic, de maximul istoric pe care l-a înregistrat moneda euro în relație cu leul pe 8 mai, anul acesta, când a ajuns la un nivel de 5,1222 lei, cursul fiind influențat direct mai ales de evoluția primului tur al alegerilor prezidențiale, în tandem cu faptul că Banca Națională nu a putut interveni pentru a compensa dezechilibrul valutar din piață la acel moment.

„Cauzele pot fi multiple atunci când leul se duce în jos față de euro", a explicat, în dialog cu Ziare.com, economistul și consultantul fiscal Dan Schwartz. Potrivit acestuia, „ca principiu, o cerere mai mare decât euro pe piață e un motiv. Asta înseamnă că, fie la nivelul economiei apar plăți care trebuie făcute, poate în vederea pregătirii sezonului de iarnă care este cunoscut pentru efervescența lui comercială, și atunci cererea pentru euro crește, fie este vorba despre o anumită temere pe care deținătorii de lei încep să o aibă referitor la viitorul economic al României în urma măsurilor de reformă care întârzie să apară. Vorbim de amânările deciziilor politice în ceea ce privește reforma administrativă, reforma statului și așa mai departe. Toate acestea pot avea un impact negativ asupra raportului leu-euro."

În același timp, a explicat Schwartz, este posibil ca Banca Națională să intervină mai puțin pe piața valutară, tot din motive care țin de prudență și această intervenție se concretizează din nou în devalorizare. Cu siguranță, însă, cel mai important factor este reprezentat de instabilitatea și lipsa de predictibilitate fiscală pe care le observăm în România în ultimul timp.

„Toate acestea duc la temeri la nivelul mediului de afaceri în ceea ce privește stabilitatea economiei românești, capacitatea țării de a absorbi investiții locale și străine și de a produce creștere economică. De fapt, aici este temerea numărul unu, întrucât așa-zisele măsuri de reformă care au fost făcute publice se reduc, în ultimă instanță doar la creșteri de fiscalitate fără să observăm o reformare clară la nivelul instituțiilor statului, atât în ceea ce privește cea care se ocupă cu colectarea veniturilor statului și care ar putea să permită un impact pozitiv asupra deficitului bugetar, cât și la nivelul celorlalte elemente ale statului român, inclusiv în ceea ce privește administrația locală."

Într-adevăr, tendința observabilă și în perioadele trecute de criză valutară au fost ca deținătorii de active să se orienteze în număr mare către depozite și împrumuturi în euro, monedă mai stabilă la fluctuațiile pieței interne. Guvernul a și plusat recent cu emisiuni de euro-bonduri prin vânzarea de obligațiuni cu maturitate de 7, 12 și 20 de ani, la prețuri semnificativ peste media pieței europene, ca să atingă noua țintă de deficit și să înceapă finanțarea anticipată pentru 2026. „Vom asista probabil și la exporturi de euro din zona privată, adică deschiderea de conturi sau depozite în euro, cu fonduri plecate din România în bănci externe, tot din motive de prudență, pe care atât în mediul de afaceri, cât și în mediul privat, le putem observa. Așadar instabilitatea, nesiguranța, lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale și guvernamentale generează, de obicei, astfel de exoduri, cu implicații în piața valutară internă", a mai declarat Dan Schwartz.

Cu puțin timp înainte ca agenția Standard & Poor's să prezinte ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România, eveniment care va avea loc vineri seară, pe 10 octombrie, după închiderea pieței locale, CFA România a prezentat săptămâna aceasta raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook", care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 - 5,20 lei. Estimările economiștilor CFA se bazează pe anticiparea unei creșteri economice de doar 0,5% pentru anul acesta, față de prognoza de 1,2% făcută luna trecută de Comisia Națională de Prognoză.

Raportul CFA mai aduce în discuție și presiunile potențiale puse pe cursul valutar pot veni și după o retrogradare a ratingului suveran sub nivelul recomandat investițiilor sau în cazul unui bruiaj puternic la nivel politic, precum o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate.

„Pe partea de macro, ce ne așteptăm noi? Ca anul viitor să fie un an dificil. De ce? Pentru că vedem acest deficit bugetar, care este sticky, greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări suplimentare de taxe. Dar clar, cu un asemenea deficit, statul nu are cum să fie un factor care să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie. Dacă ne uităm și la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut și au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus. Deci, cumva, statul va tot trage din economie și lucrul acesta nu are cum să ajute la creșterea economică. În acest context ne așteptăm anul ăsta să jucăm la zero pe partea de creștere economică, deci PIB-ul se va învârti în jurul lui zero. Că va fi ușor plus sau ușor minus, dar tot în jurul lor zero.

Riscul este de downside, de recesiune și e suficient să ne uităm la datele de ieri de pe consum, cât de negative au fost. E adevărat, e doar o primă lună. Probabil luna viitoare, poate avem o ușoară corecție, dar mă rog, ne vor trebui o lună sau două ca să vedem dacă chiar ăsta e trendul. Că în iulie, dacă ați văzut, a fost o ușoară creștere a activității, dar probabil a fost acea creștere a activității că veneau impozitele indirecte în august. În august am văzut căderea. Rămâne să vedem dacă acea cădere e doar one-off sau e mai permanentă. Dacă e mai permanent, clar, va afecta creșterea economică. În acest context, anul ăsta jucăm la 0 la PIB cu risc de recesiune.

Anul viitor, o ușoară creștere, noi am spune poate mergem către 0,5% creștere economică, iar aici cheie în a crește economia sunt fondurile europene", a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.

Acesta a completat că, dacă România va hotărî să acceseze fondurile europene, trebuie să țină cont de faptul că durează între 6 și 9 luni până intră efectiv în economie, astfel că, fără o reluare a creșterii economice foarte puternică, deficitul bugetar ridicat nu va permite țării noastre o revenire substanțială. „Inflația anul ăsta, jucăm la 10, vedem deja este 10%, rata inflației. Anul viitor, probabil în august, când dispare efectul de bază de la TVA și taxele indirecte, poate va fi o ușoară creștere, însă inflația va rămâne ridicată", a declarat Adrian Codîrlașu. Deși cu mai multă prudență la cifre, teoria a fost validată și de Dan Schwartz, în dialog cu Ziare.com, potrivit căruia, peisajul economic și social românesc în momentul de față este foarte complex. Nu se poate identifica o singură cauză pentru acest proces de devalorizare a leului; este riscant să se facă estimări care să aibă un grad ridicat de precizie, dar ca tendință, este posibil să asistăm la devalorizarea leului până la sfârșitul anului".