Decizie finală: Conversațiile românilor de pe WhatsApp, Telegram sau Facebook NU vor putea fi interceptate de către Stat

Postat la: 03.03.2022 |

Senatul a adoptat, miercuri, în plen, proiectul de lege al Guvernului prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale prin acordarea conținutului criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii. Textul legii a fost modificat, întrucât s-a considerat că este vorba despre încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale.

Senatorul PNL Anca Scântei s-a împotrivit proiectului de lege în variantei ei inițială, criticând în special Articolul 10.2:

„Messenger-ul de la WhatsApp, Facebook și celelalte platforme de comunicare de mesagerie sunt exceptate de la aceste prevederi, astfel încât doar furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice sunt supuși condițiilor complementare care privesc permiterea interceptării legale de către autoritățile naționale competente, dar cu respectarea Regulamentului de protecție a datelor personale", a declarat aceasta.

Articolul 10.2, amendat în Comisie și însușit de plen, prin eliminarea sintagmei „furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere", prevede că „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale, în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică sau a actelor de autorizare dispuse potrivit Codului de procedură penală, precum și potrivit Legii privind securitatea națională".

Potrivit acestui articol, furnizorii menționați trebuie „să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, pe durata și în condițiile menționate în actele de autorizare, să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii, să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP identificate în actele de autorizare dispuse în conformitate cu Codul de procedură penală și al Legii 51/1991 privind securitatea națională".

Senatorul PNL Cristian Chirteș a susținut interceptarea mesajelor oamenilor de pe rețelele menționate, invocând războiul din Ucraina și spunând că prin această măsură ar putea fi blocate canalele de comunicare rusești.

„Este un război la granițele României. Cu toții știți că (...) este un război hibrid. Iar componenta cibernetică a acestui război hibrid este de multe ori mult mai importantă decât o componentă militară. Ceea ce am făcut în acest Cod al comunicațiilor - și mă refer la articolul 10.2 - a fost să reglementăm o infrastructură cibernetică care se află în România, care poate constitui o bază de utilizare de către elemente teroriste sau chiar de către Rusia.

Înainte de atacul din 24 februarie, Ucraina a fost atacată cibernetic, instituțiile statului au fost atacate cibernetic și multe indicii duc că au fost folosite infrastructuri existente și în România care astăzi nu sunt reglementate. (...) Orice solicitare de date se face sub autoritate judecătorească, cu mandat judecătoresc. Dacă s-a vorbit de securitatea Ucrainei, pot să vă spun cu siguranță că această securitate a țării vecine depinde și de proiectul pe care noi îl aprobăm, astăzi, aici, în Parlament. PNL va vota acest Cod al comunicațiilor", a declarat domnul Chirteș.