• Tweet

Ieșirea recentă a cancelarului german, Friedrich Merz, care a declarat în cadrul unui discurs susținut în orașul Osnabrück faptul că „Nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub acest guvern federal, aflat sub conducerea mea" a ridicat sprâncenele unor analiști economici din România.

Iar acest lucru este firesc fie și numai luând în considerare creșterea impozitului pe dividende, despre care mai mulți specialiști au avertizat că ar putea avea drept rezultat faptul că multe IMM-uri vor dispărea. Totodată, trebuie remarcat și faptul că aceasta nu este singura măsură luată recent de autorități care va crește sarcina fiscală asupra IMM-urilor, abrogarea mecanismului de „eșalonare la plată, în formă simplificată" a dărilor la stat riscând de asemenea să lase mii de IMM-uri fără o gură de oxigen financiar exact într-un moment în care accesul la credite bancare este mai scump și mai restrictiv.

Comentând acest lucru pentru Ziare.com, analistul Emanuel Cernat a explicat mai întâi contextul general al economiei Germaniei, pentru a se înțelege mai bine fundalul pe care se iau aceste măsuri. Astfel, spune el, Germania, deși este cea mai mare economie a Europei, este, practic, o economie aflată într-o stare dificilă „și nu de acum, ci de 5-6 ani". Practic, arată acesta, după pandemia de Covid economia Germaniei nu și-a mai regăsit ritmul economic de dezvoltare.

Mai mult, în ultimii 2 ani Germania se află în recesiune clasică, cu scădere economică pentru suficiente trimestre consecutiv încât această stare a economiei să fie declarată ca atare și cu al treilea an de recesiune la orizont. Cu atât mai mult, este de remarcat faptul că, chiar și în această situație dificilă, autoritățile germane preferă să nu le facă viața grea IMM-urilor.

„În momentul când a fost ales Friedrich Merz, alegerea lui a fost făcută inclusiv pe considerente ce țin de politicile economice pe care le-a promovat. Promisiunea economică pe care a făcut-o a fost pe de o parte că va reuși să repornească motoarele economiei germane și pe de altă parte că va mai tempera din avântul cheltuielilor cu asistența socială, cheltuieli din ce în ce mai mari în Germania mai ales în ultimul mandat condus de către SPD, social-democrații germani", explică Emanuel Cernat.

Rezultatele alegerilor, arată acesta în continuare, au făcut însă ca la guvernare să se afle din nou cele două partide, CDU, partid de centru-dreapta, tradițional pro-economie și pro-industrie și SPD, partid social-democrat, cu valențe ideologice clare, de susținere a populației și a cheltuielilor cu asistența socială. Prin urmare, continuă analistul, de aici a apărut de fapt și problema de implementare pentru Friedrich Merz a politicilor sale economice.

În plus, mai spune Emanuel Cernat, agenda internațională nu l-a ajutat și de fapt nu i-a ajutat pe germani deloc să reușească să implementeze toate aceste măsuri, din moment ce dezvoltările internaționale au necesitat foarte mare atenție, lucru care l-a făcut pe Friedrich Merz să nu se poată îndrepta către problemele economice. „Acum, însă, Friedrich Merz a vorbit un pic despre planurile economice pe care le are în continuare. A vorbit despre 'o toamnă în care reformele trebuie să repornească' și aici se referă strict la reformele economice", explică specialistul.

În acest context însă, continuă acesta, nu putem să nu facem o paralelă între ceea ce se întâmplă în România și ceea ce se întâmplă în Germania, pentru că vedem, în mare, aceleași probleme. Pe de altă parte, remarcă Emanuel Cernat, aceste probleme nu sunt numai România și Germania, ci și în alte țări europene: aceeași nevoie de restartare economică, de repornire a economiei pe niște fundamente mult mai sănătoase. Mai mult, spune analistul, vedem acest lucru și în Franța, ceea ce înseamnă, practic, că Germania și Franța, principalele economii ale Europei, se confruntă cu aceleași probleme economice cu care ne confruntăm și noi.

„Ceea ce diferă este modul în care se raportează la aceste probleme, felul în care aleg să gestioneze aceste probleme de o manieră în care planurile economice să se poată translata în realitate și în care nu există acea teamă de asumare a măsurilor. Aici este o problemă pe care o vedem în România, guvernanții români au în vedere un set de măsuri, dar pe de altă parte au și o anumită temere în a și le asuma și a le implementa", continuă specialistul. Mai concret, cu aplicare pe situația din țara noastră, acesta arată faptul că discuțiile din România pe marginea adoptării pachetului 2 de măsuri de austeritate se prelungesc deja de aproape o lună și încă nu este foarte clar când va fi adoptat acest pachet.

Mai mult, arată acesta, subliniind diferența de abordare dintre guvernele celor două țări, în România vedem o neîncredere în sânul coaliției de guvernare, cu partide care se poziționează în interiorul aceluiași arc guvernamental de maniere total diferite vizavi de aceleași subiecte, ori acest lucru, spune Emanuel Cernat, în Germania nu-l vedem.

„Și acolo avem un ministru de Finanțe care este și vicepreședinte al guvernului și care vine din partea social-democraților având uneori poziții care nu sunt neapărat identice cu cele ale lui Friedrich Merz, dar cu toate acestea, în momentul în care vocea guvernului se face auzită, aceasta este o voce unitară", continuă Emanuel Cernat.

Iar cel mai elocvent exemplu în acest sens, explică acesta, este faptul că Lars Klingbeil, care este vicecancelar și ministru de Finanțe, a încercat să promoveze o agendă în care cheltuielile să fie direcționate, conform viziunii ideologice social-democrate, către zona de asistență socială, dar a înțeles că linia dictată de către partidul de centru-dreapta și de către liderul acestui partid, Friedrich Merz, este una la care trebuie să se ralieze. Iar aici rolul cancelarului Friedrich Merz este unul foarte important și ar trebui să fie luat ca model inclusiv de către liderii noștri politici, subliniază analistul.

„Lars Klingbeil vine și spune un lucru foarte interesant: 'Este momentul ca în cadrul coaliției de guvernare liderii politici să vorbească mai mult unul cu celălalt decât unul despre celălalt'. Ori aici vedem poziționarea total diferită și înțelegem faptul că felul în care înțeleg politicienii germani desfășurarea actului de guvernare este total diferit de felul în care îl înțeleg politicienii noștri", punctează Emanuel Cernat.

Cât despre problema IMM-urilor și a finanțării acestora, acesta explică faptul că a existat într-adevăr o propunere din partea ministrului Finanțelor, Klingbeil, de creștere a taxării pe zona de IMM-uri, în condițiile în care în Germania, ca și în România de altfel, acestea reprezintă coloana vertebrală a economiei germane, deci practic mai mult de 99% din actorii economici. Ori o taxare mai mare a acestora, continuă analistul, ar reprezenta din perspectiva cancelarului Friedrich Merz o probă mult prea dificilă pentru economia germană, căreia ar putea să nu facă față.

„Și atunci, în fața tentației unor rezultate facile pe termen scurt, respectiv încasarea mai multor bani în urma suprataxării IMM-urilor, Friedrich Merz a preferat să meargă pe o variantă în care să scadă impozitarea pentru sectorul IMM-urilor și să susțină prin acest lucru investițiile acestor IMM-uri în diferite ramuri ale economiei, sperând că în acest fel rezultatul final va fi exact acea repornire a economiei germane și trecerea către un prag pozitiv, practic ieșirea din zona de recesiune", concluzionează Emanuel Cernat.