• Tweet

În urma inundațiilor devastatoare din județele Suceava și Neamț, produse în perioada 27-28 iulie 2025, Guvernul României, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, a decis acordarea unor ajutoare financiare de urgență. Sumele aprobate, însă, ridică serioase semne de întrebare în privința eficienței reale a sprijinului acordat populației afectate.
Conform Hotărârii CNSU nr. 22/31.07.2025, familiile ale căror locuințe au fost afectate vor primi:

• 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) pentru locuințele afectate în proporție mai mică de 75%,
• 25.000 de lei (puțin peste 5.000 de euro) pentru locuințele afectate în proporție de peste 75%, dar care nu sunt distruse total,
• 30.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro) pentru locuințele complet distruse.

Pentru familiile persoanelor decedate, suma acordată este, de asemenea, de 15.000 de lei.

Această alocare financiară, deși binevenită în principiu, este, în realitate, insuficientă. În condițiile în care o simplă reparație a acoperișului poate costa zeci de mii de lei, sumele acordate de stat pentru refacerea unei case avariate grav sunt, practic, simbolice. Mai ales în zone montane, unde costurile cu materialele de construcție, transportul și manopera sunt considerabil mai mari, ajutorul de 25.000 de lei este departe de a acoperi pierderile reale.

Un exemplu elocvent este cel al unei familii din orașul Broșteni (județul Suceava), a cărei casă a fost luată de viitură pe jumătate. Estimarea constructorilor locali pentru reconstrucție pornește de la 120.000 de lei. Cu cei 25.000 primiți de la stat, familia poate, în cel mai bun caz, să acopere doar costurile pentru demolarea rămășițelor și pentru achiziția câtorva materiale.

În plus, acordarea acestor sume se face „pe baza evaluărilor comisiilor constituite prin ordin al prefectului", ceea ce poate întârzia semnificativ sprijinul real. În situații de urgență, oamenii au nevoie de reacții rapide, nu de rapoarte elaborate. Între timp, mii de sinistrați trăiesc în condiții precare, în corturi, adăposturi improvizate sau pe la rude. Apa a distrus nu doar locuințe, ci și alimente, haine, documente, unelte, mijloace de transport - întreaga viață a acestor oameni.

Paradoxal, în timp ce tone de apă îmbuteliată și alimente au fost trimise în teritoriu, prefectul județului Suceava a declarat că nu mai este nevoie de produse, ci de bani. Ajutoarele materiale sunt utile pe termen scurt, dar nu reconstruiesc vieți. Acordarea unor sume care nu acoperă nici măcar 10% din valoarea reală a pagubelor nu poate fi considerată o soluție sustenabilă. În locul unei strategii coerente de reconstrucție și sprijin financiar proporțional cu nevoile reale ale oamenilor, guvernul se mulțumește să „bifeze" responsabilitatea morală. Astfel, drama celor din Suceava și Neamț nu se termină odată cu retragerea apelor. Pentru mulți începe abia acum: reconstrucția de la zero, cu resurse insuficiente, în lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin.

Prefectul de Suceava: Oamenii au nevoie de bani pentru a-şi reconstrui casele - Atac direct la companiile de asigurări

Mii de români s-au mobilizat, pe lângă Guvernul României, pentru a trimite sinistraților din județul Suceava zeci de tone de alimente, apă și haine, dar principala problemă, ridicată de prefectul de Suceava, rămâne lipsa fondurilor, a banilor necesari pentru ca oamenii rămași fără un acoperiș deasupra capului să-și poată reconstrui casele luate de ape.

Prefectul Traian Andronachi, a afirmat joi că în zonele afectate de inundaţii din judeţ localnicii nu au nevoie de mâncare şi nici de apă şi a a adăugat că "mai facem o inundaţie câtă apă avem". El a precizat că oamenii afectaţi de inundaţii au nevoie de bani pentru a-şi reconstrui locuinţele şi a-şi reface viaţa.

"Pe masa guvernului, mâine dimineaţă, va ajunge solicitarea din partea noastră, prin preşedintele Consiliului Judeţean. Deocamdată a fost prezentată presei. Vorbim de 687 de locuinţe care au fost afectate, iar acest lucru necesită o evaluare laborioasă. Vorbim de toate serviciile deconcentrate care, în momentul de faţă pentru că ele sunt guvernul în teritoriu prin deconcentrate, toate sunt prezente aici.

Tot ceea ce a avut judeţul Suceava a pus în teren la dispoziţie acestor oameni. Vorbim de o cifră aşa cum spunea domnul preşedinte, de aproximativ 78 de milioane de euro care este necesară, fără refacerea reţelei de apă şi canal", a declarat prefectul de Suceava, joi, într-o conferinţă de presă.

"Oamenii n-au nevoie de apă pentru că ne-am descurcat. Nu au nevoie mai departe de alimente pentru că am primit 75 de tone exact de la Guvernul României. Oamenii nu mai au nevoie de utilaje pentru că aici suntem oameni uniţi. Avem în momentul de faţă peste 200 de utilaje care sunt în teren. Nu avem nevoie nici de motorină.

Guvernul României a aprobat o cantitate impresionantă de 60 de tone şi nu a tăiat nici un litru. Şi toate astea prin eforturile domnului preşedinte Şoldan. Avem nevoie de bani. Oamenii ăştia de aici au nevoie de bani pentru a-şi reface viaţa şi pentru a-şi reconstrui locuinţele", a afirmat Traian Andronachi.

El a transmis un mesaj şi pentru ONG-urile care vor să mai strângă produse pentru oamenii din judeţul Suceava afectaţi de inundaţii.

"Nu mai strângeţi produse. Nu e nevoie de mâncare, nu e nevoie de apă. Avem în momentul de faţă apă - dacă îmi permiteţi să fac şi o glumă, mai facem o inundaţie câtă apă avem. Avem nevoie de a restarta economia locală prin fondurile pe care le aşteptăm în principal de la guvern", a mai declarat prefectul Traian Andronachi.

Pe de altă parte, prefectul judeţului Suceava, Traian Andronachi, a declarat că există companii de asigurări care nu răspund la apelurile telefonice ale locuitorilor din Broşteni care au asigurări şi ale căror locuinţe au fost distruse de apă.

El a declarat, într-o conferinţă de presă, că a fost informat de localnicii sinistraţi cu privire la reacţia întârziată a companiilor de asigurări după inundaţiile de duminică.

"Lumea, locuitorii, cei care sunt asiguraţi, se plâng că nu le răspund companiile de asigurări unde aveau asigurarea. Ferească sfântul să nu răspundă companiile de asigurări la telefon, cu Guvernul României lângă noi! Ferească sfântul ca, în ce situaţie sunt oamenii de aici, o companie de asigurări să nu răspundă la telefon!", a transmis prefectul de Suceava

La rândul său, primarul oraşului Broşteni, Alexandru Hurjui, susţine că nu deţine informaţii certe cu privire la numărul de locuinţe care au fost asigurate, însă a precizat că aceste date vor fi făcute publice după evaluarea imobilelor afectate.

"Nu avem o situaţie exactă asupra asigurărilor. Sunt dintre ei mulţi care au PAD-urile acelea, asigurările obligatorii, dar sunt şi foarte mulţi care au asigurările suplimentare. În momentul în care vom ajunge la fiecare casă să facem evaluările, automat vom verifica şi acest lucru", a precizat Hurjui.