• Tweet

Manifestul Palantir a fost descris de critici drept „o amenințare existențială pentru omenire, bazată pe inteligența artificială" și „tehnofascism". Gigantul tehnologic american Palantir Technologies a publicat pe rețelele de socializare un document pe care îl prezintă drept rezumat al cărții lui Alex Karp (CEO) și Nicholas Zamiska (șef afaceri corporative), intitulată „The Technological Republic" (Republica Tehnologică).

Multe dintre pozițiile exprimate în carte depășesc cu mult ceea ce s-ar aștepta în mod normal de la o companie din domeniul tehnologiei: se solicită introducerea serviciului militar obligatoriu, se invocă datoria „morală" a companiilor din domeniul tehnologiei de a participa la apărarea țării, se subliniază necesitatea puterii militare în cazul în care se dorește ca așa-numitele puteri libere și democratice să prevaleze, precum și acceptarea religiei în viața publică.

Publicarea acestui manifest în 22 de puncte are loc într-un moment critic pentru Palantir, care se confruntă cu critici globale din cauza sprijinului acordat măsurilor controversate de imigrație ale președintelui Donald Trump și a susținerii acțiunilor armatei israeliene în Fâșia Gaza și Cisiordania. Mulți și-au exprimat îngrijorarea față de accentul pus de carte pe ierarhii culturale și pe ceea ce autorii numesc culturi „regresive".

Eliot Higgins, fondatorul platformei de investigații online Bellingcat, a subliniat cu sarcasm cât de „absolut normal" era ca o companie din domeniul tehnologiei să publice ceea ce el a numit un manifest care atacă normele democratice. „Merită, de asemenea, să fim clari cu privire la cine susține aceste argumente", a adăugat Higgins. „Palantir vinde software operațional agențiilor de apărare, informații, imigrare și poliție. Aceste 22 de puncte nu sunt o filozofie care plutește în spațiu, ci ideologia publică a unei companii ale cărei venituri depind de politica pe care o susține."

Volumul invocă nevoia de a înlocui retorica idealistă privind democrația cu instrumente concrete de putere și critică ceea ce autorii numesc „psihologizarea politicii moderne" - o referire la implicarea emoțională a alegătorilor în viața politică. Pentru unii analiști, apelul la o implicare redusă a cetățenilor în politică ridică semne de întrebare, fiind interpretat ca o tentativă de a diminua atenția asupra propriilor poziții controversate ale companiei. De asemenea, accentul pus pe „obligația" sectorului tehnologic de a contribui la apărarea națională și pe inevitabilitatea armelor bazate pe inteligență artificială a fost primit cu îngrijorare.

Autorii par, totodată, să apere figuri din mediul tehnologic precum Elon Musk, sugerând că realizările acestora sunt adesea tratate cu superficialitate. În final, manifestul critică ceea ce descrie drept un „pluralism gol de conținut", argumentând că nu toate culturile produc rezultate echivalente și că unele pot fi chiar dăunătoare.

Mark Coeckelbergh, un filosof belgian specializat în tehnologie care predă la Universitatea din Viena, a descris mesajul transmis de Palantir drept un „exemplu de tehnofascism", în timp ce economistul grec și fostul ministru de finanțe Yanis Varoufakis a afirmat că Palantir a semnalat, de fapt, dorința „de a adăuga la Armaghedonul nuclear amenințarea generată de IA la adresa existenței umanității".

Într-o postare pe rețelele de socializare, Arnaud Bertrand, antreprenor și comentator geopolitic, a afirmat că Palantir a dezvăluit o „agendă ideologică" periculoasă. „Ei spun, de fapt: Instrumentele noastre nu sunt menite să servească politica voastră externă. Ele sunt menite să o impună pe a noastră", a scris el.

Palantir Technologies este considerată pe scară largă una dintre cele mai influente firme de analiză de date din lume, obținând contracte majore cu guverne, armate și corporații globale. Fondată în 2003 de Alex Karp și Peter Thiel, cu sprijinul In-Q-Tel (brațul de capital de risc al CIA), compania și-a construit afacerea inițială pe munca de informații din perioada post-11 septembrie, extinzându-se ulterior la nivel internațional, cu contracte în Europa, Orientul Mijlociu și nu numai. Deși încă deține acțiuni la Palantir, se crede că Thiel nu mai are un rol activ în operațiunile curente ale companiei. Karp s-a poziționat drept fața publică a firmei.

Sub conducerea lui Karp, Palantir s-a bazat masiv pe expertiza foștilor membri ai unității israeliene de spionaj cibernetic, 8200. După ce compania a anunțat un „parteneriat strategic" cu Israelul în ianuarie 2024, implicarea sa în Gaza și Cisiordania s-a extins considerabil. Folosind o combinație de comunicații interceptate, materiale satelitare și alte surse digitale de date, Palantir a început să integreze aceste informații pentru a crea baze de date pentru țintire - în esență, „liste de ținte" - pentru armata israeliană.

De asemenea, a cultivat legături strânse cu agențiile de securitate americane și a colaborat cu Israelul. Potrivit criticilor săi, inclusiv grupul pentru drepturile omului Amnesty International, „Palantir are un istoric de încălcare flagrantă a dreptului internațional și a standardelor, atât prin încălcările drepturilor omului ale migranților în Statele Unite, la care riscă să contribuie, cât și prin furnizarea continuă de produse și servicii de inteligență artificială (AI) armatei și serviciilor de informații israeliene, care sunt legate de genocidul în desfășurare din Gaza".

Politica Palantir și îngrijorarea față de influența sa sunt în creștere și capătă amploare în mare parte din Occident. Pe lângă îngrijorările în rândul democraților americani, politicieni din Germania, Irlanda, Marea Britanie și din Parlamentul European au criticat gigantul tehnologic, ale cărui produse, potrivit unui parlamentar german și expert în securitate cibernetică, nu au îndeplinit standardele de securitate în întregul bloc comunitar.