• Tweet

Un raport realizat de World Inequality Lab susține că lumea poate crește nivelul de trai pentru majoritatea populației, reduce inegalitatea și limita încălzirea globală sub pragul de 2°C până la sfârșitul secolului, prin măsuri precum taxarea marilor averi, reducerea timpului de lucru și investiții masive în educație și sănătate, potrivit The Guardian.

Raportul își propune să fie cea mai cuprinzătoare încercare de până acum de a găsi soluții pentru policriza care împinge lumea spre degradarea climei, extremism politic și tensiuni economice și sociale tot mai mari.

Taxe mai mari pentru miliardari și săptămână de lucru redusă

Raportul propune un set de politici ambițioase, inclusiv taxe semnificative pe averile miliardarilor, reducerea drastică a timpului de lucru, schimbări în alimentație și redirecționarea investițiilor din sectoare intensive în consum de resurse, precum industria și mineritul, către educație și sănătate.

Autorii susțin că, dacă aceste măsuri vor fi implementate, veniturile a 89% din populația lumii s-ar putea dubla până în anul 2100, iar încălzirea globală ar putea fi menținută sub 2°C față de nivelul preindustrial.

Ei consideră că această viziune oferă o alternativă optimistă la scenariile promovate de curentele naționaliste, de adepții tehnologiilor extractive și de miliardarii care susțin că viitorul va însemna inevitabil mai mulți combustibili fosili, mai multe perturbări climatice și inegalități mai mari.

„Există o uriașă bătălie culturală, intelectuală și politică în desfășurare. Cu toții avem un rol de jucat", a declarat Thomas Piketty, co-director al WIL și profesor la Paris School of Economics.

Critici la adresa modelului economic actual

Potrivit lui Piketty, politicile promovate de lideri precum Donald Trump nu vor produce rezultate sustenabile.

„Ideologia pe care o vedem la Trump și la toate versiunile sale din Europa și din restul lumii pur și simplu nu va funcționa. În cele din urmă va trebui să ajungem la o redistribuire cooperativă a resurselor și a puterii, deoarece alternativa va duce la consecințe dezastruoase atât pentru mediu și climă, cât și pentru societate", a afirmat economistul.

Raportul Global Justice, publicat joi, încearcă să depășească limitele abordărilor clasice privind policriza globală.

Acest „plan pentru egalitate și prosperitate în limitele planetei" este rezultatul muncii a 45 de autori și se bazează pe baze de date compilate de peste 200 de cercetători din întreaga lume.

Conceptul de „suficiență"

La baza raportului se află conceptul de „suficiență", potrivit căruia oamenii pot avea o viață prosperă și sănătoasă fără să urmărească permanent acumularea de bunuri materiale care afectează mediul.

Pentru atingerea acestui obiectiv, autorii propun trei direcții principale:

reducerea timpului mediu anual de lucru de la aproximativ 2.100 de ore la 1.000 de ore, echivalentul unei săptămâni de lucru de două zile și jumătate;

diminuarea consumului de carne roșie, considerată unul dintre principalii factori ai defrișărilor și degradării mediului;

orientarea economiei către activități cu impact redus asupra resurselor, prin dublarea investițiilor în educație și sănătate.

Piketty susține că un euro investit în educație sau sănătate are o amprentă materială și energetică de trei-patru ori mai redusă decât un euro investit în industrie.

Cum ar putea fi redusă inegalitatea

Reducerea inegalității reprezintă unul dintre obiectivele centrale ale planului.

Conform estimărilor autorilor, venitul mediu global pe cap de locuitor ar putea ajunge la 5.000 de euro pe lună până la sfârșitul secolului. Creșterile cele mai importante ar urma să fie înregistrate în țările din Sudul Global.

În schimb, averile celor mai bogați oameni ai lumii ar fi puternic taxate. Ponderea averii globale deținute de miliardari - care reprezintă doar 0,001% din populația planetei - ar scădea de la 6% la 0,05%, în timp ce ponderea deținută de jumătatea cea mai săracă a populației ar crește de la 2% la 30%.

Ținta climatică: limitarea încălzirii la 1,8°C

Raportul pune accent și pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până aproape de zero.

În scenariul cel mai ambițios, capitalul ar fi redirecționat de la cei mai bogați oameni ai lumii către investiții în energie eoliană, solară și alte surse regenerabile, pentru a permite decarbonizarea completă și electrificarea sistemelor energetice până în 2050.

Reducerea timpului de lucru, schimbarea dietelor și transformarea structurii economiei ar contribui suplimentar la scăderea emisiilor.

Autorii estimează că acest model ar limita creșterea temperaturii globale la aproximativ 1,8°C până la sfârșitul secolului, semnificativ sub scenariile care prevăd o încălzire de 4-4,5°C.

Fond global pentru tranziția energetică

Printre măsurile concrete propuse se numără crearea unui fond global pentru justiție, destinat finanțării tranziției energetice și majorării investițiilor în educație și sănătate.

Cheltuielile pentru aceste domenii ar urma să crească până la 38% din PIB-ul mondial, comparativ cu aproximativ 13% în prezent.

Raportul propune și înființarea unui fond suveran global care să reechilibreze distribuția averii publice și private la nivel internațional.

„Un secol XXI locuibil și mai egal este posibil din punct de vedere material. Ceea ce ne împiedică nu este lipsa soluțiilor tehnice, ci alegerile politice și efortul dificil, dar esențial, de a construi o coaliție care să le susțină", concluzionează autorii.

O viziune ambițioasă, dar posibilă

Cornelia Mohren, coautoare a raportului și coordonatoare de mediu în cadrul WIL, recunoaște că propunerile pot părea „vizionare și poate chiar utopice", însă consideră că este important să fie prezentate alternative.

„Este important să știm că putem combina o lume mai egală cu respectarea limitelor climatice. Acest rezultat îmi oferă speranță. Am văzut ce este posibil și, în același timp, cât de dificil este în actualul context politic", a declarat ea.

La rândul său, economistul Jason Hickel a apreciat că toate obiectivele raportului sunt realizabile din punct de vedere tehnic, însă succesul lor depinde de voința politică și de capacitatea societăților de a susține aceste schimbări.