• Tweet

Europa se confruntă cu una dintre cele mai secetoase veri din memoria sa. Alerte de secetă au fost emise pentru o mare parte a continentului, incendiile i-au alungat pe locuitori din casele lor, râurile mari sunt la debite extrem de mici și un val de căldură brutal, care ar putea atinge un apogeu record în zilele următoare, va afecta și mai mult producția agricolă.

„Asistăm la o secetă fără precedent în multe părți ale Europei", a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. Seceta a redus deja producția de energie hidroelectrică și alimente, adăugând la presiunea pieței din cauza războiului din Ucraina. Multe autorități locale le-au cerut locuitorilor să reducă utilizarea apei potabile. Lucrurile s-ar putea înrăutăți și mai mult. Deși există posibilitatea ca modelele meteorologice să se schimbe și un august umed să aducă ușurarea mult așteptată, cea mai caldă parte a anului abia a început, iar prognozele nu sunt îmbucurătoare.

„Pentru anumite părți ale agriculturii, lucrurile arată deja rău. Pădurile sunt slăbite. Ar trebui să se întâmple multe pentru ca acesta să devină un an bun", a spus Fred Hattermann, un hidrolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania. Se preconizează căldură puternică și în zilele următoare în mare parte din Europa. Oficiul Meteorologic al Marii Britanii a emis prima sa „alertă roșie" pentru luni și marți, deoarece se prognozează temperaturi de peste 40 de grade pentru prima dată în istorie.

Asemenea temperaturi vor usca și mai mult solul la suprafață, deja lipsit de mare parte din apă. Valurile de căldură determină, de asemenea, copacii și arbuștii să sugă apă din subteran la o adâncime mai mare, în timp ce încearcă să supraviețuiască, epuizând pânza freatică pe care fermierii, industria, orașele și natura se bazează toate ca rezervă în timpul perioadelor de secetă. Ecosistemele se pot prăbuși sub presiune, a avertizat Niko Wanders, profesor asistent de extreme hidrologice la Universitatea Utrecht din Țările de Jos. „Acest impact durează mai mult de doar o săptămână, durează ani să se recupereze", a avertizat el.

În bazinul râului Po din nordul Italiei, care găzduiește o treime din populația țării a plouat puțin sau deloc de mai bine de 200 de zile. Cel mai lung râu din Italia s-a micșorat dramatic, lăsând o cicatrice de nisip peste câmpie. Zibello, o barjă scufundată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a ieșit din ape. Guvernul Italiei, aflat și el în criză politică, a declarat stare de urgență în mare parte din nordul țării. Sus, în Alpi, zăpada care alimentează rezervoarele și barajele hidroelectrice a eșuat și ea în această iarnă. Energia hidroelectrică din Italia a scăzut cu 40% față de anul trecut, potrivit Politico.

Această scădere în producția de energie nu se limitează la Italia și vine în cel mai rău moment posibil pentru Uniunea Europeană, care este cocoșată de prețurile mari la energie și de necesitatea de a folosi orice sursă posibilă de energie ca alternativă la gazul rusesc. În Portugalia, luna trecută, barajele au produs un sfert din energia electrică pe care o produceau în luna iunie precedentă. Având în vedere că fluxurile mondiale de alimente sunt deja strânse, seceta îi sperie pe fermierii europeni. Comisia Europeană estimează că randamentul total al culturilor de cereale din acest an, inclusiv grâu, orz și porumb, va fi cu 2,5% mai mic decât anul trecut din cauza vremii uscate.

Scăderea producției se poate adăuga marginal la durerea țărilor în curs de dezvoltare, care se confruntă cu o criză a accesibilității alimentelor agravată de războiul Rusiei din Ucraina. Cu toate acestea, Europa va avea în continuare un excedent de aproximativ 40 de milioane de tone de cereale de exportat în sezonul viitor. Asta nu este o consolare pentru fermierii din zonele cele mai afectate. Ministerul Agriculturii din Ungaria a declarat săptămâna trecută că, la începutul lunii, a primit 8.413 notificări de daune cauzate de secetă, acoperind 322.000 de hectare în 2022, de trei ori suprafața oricărei prime jumătăți a anului precedent.

În Italia, perspectivele sunt și mai îngrozitoare. „Estimăm o reducere a producției de aproximativ 30 la sută, dar poate chiar mai mult, în special pentru cereale", a declarat Alessandra De Santis, care conduce biroul de la Bruxelles al lobby-ului fermierilor italieni. „Acesta este momentul în care plantele au într-adevăr nevoie de apă pentru a crește, iar dacă nu putem da apă plantelor în acest moment specific, înseamnă că vom pierde producția", a spus De Santis. Secetele regionale sunt un eveniment regulat de vară, în special în sudul Europei. Dar amploarea perioadei secetoase pe o mare parte a continentului este excepțională. Din România, până în Germania, până în Peninsula Iberică, solul este uscat și din ce în ce mai uscat. Majoritatea râurilor europene curg acum cu debite sub medie. „Este clar că lucrurile se deteriorează în general", a spus Wanders.

Este prea târziu pentru a pune în aplicare cele mai eficiente măsuri de gestionare a secetei, care necesită adesea constituirea de rezerve strategice. UE a cerut ca toate bazinele hidrografice importante să fie acoperite de planificarea secetei. Dar multe capitale au ignorat mesajul. „Executarea acelor planuri de acțiune nu este o chestiune de câteva săptămâni", a spus Wanders. „Este o chestiune de ani și decenii până când îți faci țara să fie rezistentă la secetă". Dacă modelele meteorologice persistă pe toată perioada verii, seceta ar putea trece de la gravă la gravă... din punct de vedere ​​istoric.

Oamenii de știință nu trebuie să meargă prea departe pentru a găsi comparații istorice. Europa a suferit cea mai gravă secetă din 500 de ani în urmă cu doar patru ani, dar săptămâna trecută Rinul a curs chiar mai lent decât în ​​iulie 2018. În general, însă, situația nu este la fel de rea ca acum patru ani, a spus Andrea Toreti, om de știință senior la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, înainte de a adăuga: „Nu încă". Nu este clar măsura în care schimbările climatice conduc sau exacerbează această secetă.

O astfel de analiză este o provocare, a spus Friederike Otto, lector superior la Imperial College London și unul dintre cei mai importanți experți din lume în găsirea amprentelor încălzirii globale în vremurile noastre. Totuși, ea crede că încălzirea globală a stat în spatele unei creșteri a secetelor în mare parte din Europa, în special în Marea Mediterană. Oamenii joacă, de asemenea, un rol prin supraîntinderea resurselor de apă, a spus Otto. „O mare parte a problemei este drenarea terenului".

Există două dinamici cheie în joc în relația dintre încălzirea planetei și uscarea Europei. În primul rând, încălzirea continentului nu înseamnă doar mai multă evaporare, ci și creșterea mai timpurie a vegetației, care preia și apă. „Apele noastre subterane, lacurile și râurile sunt umplute iarna", a spus Hattermann de la Institutul Potsdam. „Deoarece iarna se scurtează, plantele încep să crească mai devreme și folosesc mai multă apă. Deci, chiar dacă precipitațiile ar rămâne aceleași, ar deveni mai uscate". Încălzirea globală a modificat, de asemenea, vremea și modelele vântului din Europa, astfel încât sistemele de presiune a aerului se blochează din ce în ce mai mult, ceea ce poate crea perioade persistente fără precipitații, așa cum s-a întâmplat în acest an.