• Tweet

După criza iscată săptămâna aceasta de întreruperea distribuției țițeiului kazah către mai multe țări europene, inclusiv România, Guvernul a estimat recent că nu vor exista probleme de aprovizionare cu petrol și carburanți în următoarele două săptămâni, potrivit evaluării prezentate la 23 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan, după discuțiile Ministerului Energiei cu firmele din sector. Executivul nu a publicat însă nivelul stocurilor comerciale, volumele aflate în tranzit sau calculul care susține acest interval.

Între timp, pentru august, Rompetrol caută variante suplimentare de transport ori alimentare, iar compania estimează că producția rafinăriei Petromidia ar putea scădea cu 10-15% dacă blocajul nu este rezolvat. Petrolul poate fi adus prin Azerbaidjan sau din țările Golfului, însă diferența dintre capacitatea acestor rute și fluxul obișnuit prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), la care se adaugă distanța, securitatea transportului și compatibilitatea sortimentelor, limitează soluțiile disponibile într-un termen scurt, potrivit experților din energie.

Suspendarea livrărilor prin CPC a afectat principala cale de export a Kazahstanului. Potrivit unei analize recente publicate de Ziare.com, conducta, cu o lungime de peste 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul țării de terminalul rusesc aflat în apropiere de Novorossiisk, la Marea Neagră, și transportă aproximativ 80% din exporturile petroliere kazahe.

Pentru România, expunerea directă se concentrează asupra rafinăriei Petromidia, controlată de grupul kazah KazMunayGas prin KMG International. Unitatea de la Năvodari procesează în mod obișnuit țiței kazah livrat cu sprijinul companiei-mamă, iar în primul trimestru din 2026, Rompetrol Rafinare a direcționat 66% din carburanții comercializați către piața internă, potrivit rezultatelor publicate de companie, care arată ponderea Petromidia în alimentarea pieței românești, fără să permită însă calcularea efectului cantitativ al unei eventuale reduceri a producției.

Ilie Bolojan a prezentat la 23 iulie concluziile discuțiilor purtate de Ministerul Energiei cu operatorii din sector, potrivit cărora autoritățile de la București nu anticipează probleme de aprovizionare în intervalul imediat următor. „Compania Rompetrol, care se aprovizionează pe relația Kazahstan, caută variante suplimentare pentru a transporta, în așa fel încât să-l poată rafina în condiții normale și în luna august. Dacă nu se va rezolva această problemă, estimează o scădere cu 10-15% a producției în cursul lunii august la rafinăria Petromidia", a declarat premierul interimar. Executivul nu a precizat ce volum de carburanți corespunde acestei reduceri și nici prin ce surse ar putea fi acoperită diferența, iar datele publice nu arată nivelul actual al stocurilor comerciale ale companiei, cantitățile de țiței deja contractate ori aflate în tranzit și perioada pentru care Petromidia poate continua producția în configurația obișnuită.

Cu toate acestea, Bolojan a exclus, la momentul declarației, recurgerea la rezervele de urgență, dar a subliniat că evoluția depinde de situații externe greu de anticipat, printre care războiul dintre Rusia și Ucraina, securitatea infrastructurii petroliere din Marea Neagră și conflictul din zona Golfului Persic.

„Nu vom ajunge în această situație și știrile alarmiste cred că nu sunt de bun augur. (..) Nu poți să știi ce se întâmplă, nu știu, în Marea Neagră, ce se întâmplă în războiul dintre Rusia și Ucraina, ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz și așa mai departe. Deci n-ai cum să estimezi astfel de lucruri, dar s-a dovedit până acum că piața românească a fost o piață care a reușit să facă față din punct de vedere al aprovizionării, având surse diversificate de aprovizionare și, sigur, nu puteam să nu fim influențați de dinamica prețurilor globale. Cu cât conflictele, mai ales cel din Golful Persic, se liniștesc, cu cât conflictele pe care le avem între Rusia și Ucraina nu se extind la distrugerea infrastructurii care asigură transportul de combustibil sau încărcarea navelor, cu atât riscurile pe care le avem în perioada următoare sunt mai reduse. Dar nu se pune problema unor astfel de situații", a precizat premierul interimar.

Transportul carburanților spre vestul țării adaugă o vulnerabilitate internă

Blocarea țițeiului kazah se suprapune peste o problemă distinctă în interiorul României, așa cum a punctat și premierul interimar. Mai exact, lucrările desfășurate în zona Constanța-Fetești, împreună cu traficul feroviar intens din sezonul estival, au îngreunat expedierea ritmică a trenurilor-cisternă de la Oil Terminal către depozitele din vestul țării. Premierul a afirmat că rezervele din aceste depozite se aflau „la limită", fără să comunice cantitățile existente sau pragul folosit pentru această evaluare. Guvernul, CFR și Ministerul Transporturilor au convenit ca trenurile de combustibil să circule cu prioritate pe timpul nopții.

„Pe parcursul verii, avem un rulaj important de trenuri, dat fiind sezonul estival către mare, care trebuie să respecte anumite rute și anumite ore. Și atunci, în baza discuțiilor cu CFR și cu Ministerul Transporturilor, au fost mutate activitățile pe timp de noapte, în așa fel încât transportul de trenuri dedicate de combustibil să se desfășoare cu prioritate noaptea, în așa fel încât în zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limită, să nu avem probleme în perioada următoare", a explicat șeful Executivului. Practic, pe de o parte, întreruperea CPC afectează transportul materiei prime către Petromidia, în timp ce restricțiile feroviare îngreunează distribuirea produselor petroliere din zona Constanței către depozitele regionale, pe de altă parte.

Azerbaidjanul oferă o rută care ocolește Rusia, însă volumele sunt mult mai mici decât cele transportate prin CPC

Azerbaidjanul reprezintă una dintre alternativele firești pentru transportul petrolului kazah, deoarece țițeiul poate traversa Marea Caspică dintr-un port kazah până la Baku și poate fi introdus apoi în conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, care traversează Georgia și ajunge în portul turcesc Ceyhan, la Marea Mediterană. Ruta ocolește Rusia, dar presupune mai multe etape maritime și terestre înainte ca petrolul să poată fi încărcat pe o navă cu destinația România.

Conducta spre Novorossiisk asigură însă aproximativ 80% din exporturile petroliere ale Kazahstanului și a transportat în perioadele de funcționare normală volume de peste un milion de barili pe zi. Prin sistemul azer, cantitățile de petrol kazah s-au situat la ordinul câtorva milioane de tone pe an, iar KazMunayGas și SOCAR au urmărit creșterea graduală a volumului anual la aproximativ 2,2 milioane de tone. Astfel, ruta trans-caspică poate prelua, măcar din punct de vedere ipotetic, o parte din petrolul deviat de la Novorossiisk, însă volumul posibil de transportat este incomparabil cu cel kazah, pentru o posibilă înlocuire integrală și rapidă a CPC. Iar în cazul cumpărării directe a petrolului din Azerbaidjan, există limitări din cauza cantităților disponibile. Potrivit Ministerului Energiei de la Baku, Azerbaidjanul a produs în primul trimestru din 2026 o medie de aproximativ 450.000 de barili de țiței pe zi și 105.000 de barili de condensat. Exporturile de petrol și condensat au ajuns la 5,2 milioane de tone în primele trei luni ale anului, cu 8,8% mai puțin decât în perioada corespunzătoare din 2025.

În cadrul unei discuții avute săptămâna aceasta cu jurnaliștii Ziare.com, Eugenia Gușilov, expertă în energie și director al Romania Energy Center, a validat tocmai informația că Azerbaidjanul are un spațiu restrâns pentru livrări suplimentare, în timp ce Kazahstanul dispune de o bază de producție mai mare, dar trebuie să răspundă și solicitărilor venite din Rusia. „Azerbaidjan nu are atât de mult de dat în exterior. El oricum exportă maxim din ce poate să exporte. Rusia are acum nevoie disperată de combustibil de aviație, benzină, motorină, pentru că ei nu mai produc în rafinăriile lor avariate și scoase din funcțiune. Astfel că s-au adresat exact fostelor state sovietice: Belarusul care oricum le trimite și le trimitea înainte, dar și Kazahstanului și Azerbaidjanului. Azerbaidjanul nu are cum să ajute. Kazahstanul însă da, poate să ajute și s-au angajat să le trimită 50.000 de tone de motorină, țara putând, de altfel, redirecționa țiței rafinat către piața rusească", a explicat Eugenia Gușilov.

Petrolul din Golf poate fi adus la Petromidia, dar nu există date despre volume disponibile imediat

Producătorii din Golful Persic dispun de cantități de petrol incomparabil mai mari decât Azerbaidjanul, dar ar presupune stabilirea unor relații bilaterale noi cu o zonă aflată încă într-o situație cel puțin fragilă după atacurile americane. Pentru petrolul încărcat în porturile din interiorul Golfului, traseul spre România trece prin Strâmtoarea Ormuz, Marea Arabiei, Bab el-Mandeb, Marea Roșie, Canalul Suez, Mediterana și strâmtorile turcești. Fiecare segment expus conflictelor sau restricțiilor de navigație poate prelungi durata transportului și poate crește costurile de navlu și asigurare.

Doar două țări, și anume Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, dispun de infrastructură care permite exportarea unei părți din producție prin terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz prin conducta Est-Vest a Arabiei Saudite ajunge la Yanbu, la Marea Roșie, iar conducta emirateză Habshan-Fujairah se termină la Golful Oman. Ambele rute reduc expunerea față de Ormuz pentru o parte a exporturilor, fără să elimine constrângerile de capacitate și riscurile de securitate din Marea Roșie, dar trebuie ținut cont și de faptul că Petromidia nu a comunicat însă ce sortimente alternative analizează, în ce cantități le-ar putea procesa și cum s-ar modifica randamentul sau costul rafinării.

În perioada următoare, după perioada de buffer transmisă de guvern, dimensiunea reală a efectului asupra pieței românești va depinde de durata blocării CPC, de alternativa pe care compania reușește să o contracteze și de capacitatea infrastructurii interne de a transporta carburanții către depozitele din vestul țării, așa cum a punctat și Eugenia Gușilov, în analiza citată mai sus.

Amintim că CPC a suspendat încărcările la terminal după atacurile asupra petrolierelor care urmau să preia țiței, iar la 21 iulie a oprit și preluarea petrolului din Kazahstan. Trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că rezervoarele terminalului erau pline și, în lipsa posibilității de a evacua marfa pe mare, Kazahstanul a început să reducă extracția pentru a evita depășirea capacităților de stocare. La Tengiz, cel mai mare zăcământ petrolier al țării, producția coborâse la aproximativ 406.000 de barili pe zi la 22 iulie, de la o medie de 925.000 de barili pe zi în cursul lunii. Producția totală de petrol și condensat a Kazahstanului s-a redus în aceeași zi la 1,63 milioane de barili pe zi, față de media de 2,07 milioane din iulie, potrivit datelor obținute de Reuters din surse din industrie. Ministerul kazah al Energiei a confirmat reducerea producției, fără să comunice însă dimensiunea exactă a tăierilor, asumându-și o evaluare detaliată a situației și atât.