• Tweet

Abia acum imi dau seama, cand ma uit pe fereastra, spre inaltul cerului, si vad ca soarele a razbit pana in ochii nostri, ca zambetul lui e, de fapt, zambetul lui Florian.

Moșu nu poate fi inchipuit trist. Mosu nu poate fi legat de nimic tragic, pentru ca el e simbolul bucuriei de a trai, al pasiunii pentru jazz si pentru femeile frumoase.

Nu stiu cum voi razbi maine cu gandul ca nu-l mai pot suna. Ca nu ma mai pot sfatui cu el despre vreo piesa noua de jazz si ca nu mai putem vorbi despre Miles Davis, Duke Ellington, Johnny Raducanu, Marius Popp sau Aura Urziceanu.

Dar stiu ca ori de cate ori ma voi intalni cu jazzul, mai ales cu jazzul de aici, din tara mea, gandul imi va zbura negresit la el. A pus suflet in tot ce a facut.

Eram student cand am inceput sa colaborez la radio, sub aripa lui protectoare. Acolo am avut parte de cea mai tare scoala de cultura si de promovare a jazzului.

Am invatat de la el sa iubesc muzicienii, sa-i cinstesc si sa-i apar de ploile si grindina vremurilor schimbatoare. Am invatat de la el sa nu dau verdicte, sa nu judec de pe pozitia unui atotstiutor si, mai ales, sa fiu deschis la nou.

Cum va fi ziua de maine fara Florian chiar nu stiu... Dar stiu ca imaginea lui e nepieritoare si ca vocea lui va razbate in viitor, anuntand un nou festival de sperante si de ganduri bune despre jazzul pe care l-a iubit toata viata.

Asadar, stiu ca Florian Mosu Lungu... este!

Mike Godoroja

P.S.: FLORIAN „MOȘU" LUNGU 1943-2026

Florian Lungu s-a născut la 5 ianuarie 1943, la București. A fost realizator de emisiuni de radio și televiziune, compozitor, muzicolog, profesor, prezentator de concerte și festivaluri și unul dintre promotorii jazzului în România.

STUDII ȘI ACTIVITATE DIDACTICĂ

Între 1960 și 1966 a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din București, actuala Universitate Națională de Muzică. I-a avut ca profesori pe Victor Giuleanu (teorie și solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Dan Constantinescu și Tiberiu Olah (compoziție), Aurel Stroe (orchestrație), Emilia Comișel (folclor) și Adriana Sachelarie (istoria muzicii). După absolvirea Conservatorului, cu examen de stat, și efectuarea serviciului militar cu termen redus, a predat la Liceul de Muzică din Giurgiu (1966-1967). A fost profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică din București (1990-1996, cu o revenire în 2005) și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj (1997-2000). Între 2005 și 2011 a predat istoria jazzului la Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky" a Universității „Tibiscus" din Timișoara.

RADIO ROMÂNIA

La Societatea Română de Radiodifuziune a lucrat ca redactor la Secția Creație-Repertoriu (1967-1970), apoi ca realizator de emisiuni la Secția de Muzică Ușoară și Jazz (1970-2008). După pensionare, a continuat să colaboreze cu Radiodifuziunea. A realizat peste 9.000 de emisiuni radiofonice de jazz, precum și emisiuni de muzică pop, electronică, rock, simfonică și corală. Printre emisiunile și rubricile sale s-au numărat „Ciclul Jazz românesc", „Jazz Portret", „Jazz Lexicon", „Jazz Club", „Stereo Jazz", „Jazz și Swing", „Jazz Forum", „Jazz în festival", „Tehnică și sunet - Ora de jazz", „Nocturn Jazz", „Discografia marilor interpreți de jazz", „Noapte de jazz", „Interpreți români de jazz", „Jazz pe... românește", „Album de colecție", „Pur și simplu... jazz!", „Tableta de jazz", „Aur în fonoteca jazz", „Fascinația sunetului" și „Estrada Duminicală". S-a ocupat și de înregistrările speciale de jazz realizate în studiourile Radiodifuziunii, precum și de preluarea înregistrărilor live de la concerte și festivaluri.

TELEVIZIUNE

La TVR a realizat „Jazz Alive", „Jazz Fan" (în colaborare cu Mike Godoroja), „Panoramic Jazz", „Estival Jazz" și „Marele Jazz". Între 2004 și 2006, „Jazz Restitutio" a fost difuzată săptămânal pe TVR Cultural. La 2 aprilie 2009 a revenit pe micul ecran alături de Mike Godoroja. Cei doi au semnat emisiunea săptămânală Unora le place, difuzată mai întâi pe TVR 1, apoi pe TVR 2. Din 2014 au realizat împreună Noapte Indigo, la TVR 2.

CONCERTE, FESTIVALURI ȘI PROIECTE DE JAZZ

Începând din 1977, a prezentat concerte de jazz și blues și numeroase festivaluri, printre care cele de la Sibiu, Brașov, Costinești, Cluj, Iași, Craiova, Satu Mare, Galați, Timișoara, Gărâna, Arad, Lugoj, Jimbolia, Victoria, Piatra Neamț, Tulcea și București. A susținut comunicări științifice, referate, conferințe și prezentări cu exemple audio și video în cluburi de jazz. A realizat proiecte muzicale pentru fundațiile MultiArt și Holograf și pentru ArCuB. A organizat concerte în seriile „Perpetuum Jazz", „Marele Jazz" și „Jazz pe românește", precum și în cadrul festivalurilor „Estival Jazz" și „Intel Jazz". Din aprilie 2009, a realizat săptămânal, împreună cu Mike Godoroja, seria de concerte Blue Monday, la Hard Rock Cafe din București. Începând din 2013, a coordonat și a prezentat programele muzicale ale clubului „La Cave de Bucharest". Tot împreună cu Mike Godoroja a propus, a coordonat și a prezentat programele Clubului de Jazz și Blues al ICR din București. În 1990 a fondat Asociația Română de Jazz, alături de Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Dan Mândrilă și alți muzicieni. Pentru Electrecord a realizat selecția repertoriului colecțiilor „Jazz Restitutio" (împreună cu Marius Popp) și „Jazz Diaspora". A scris orchestrații pentru LP-urile din seria „Istoria jazzului".

PRESĂ ȘI CĂRȚI

A publicat peste 4.000 de articole, studii, eseuri, cronici muzicale și portrete. A semnat în „Muzica", „Viața studențească", „Echinox", „Flacăra", „Informația capitalei", „Săptămîna", „Scânteia", „Contemporanul", „Radio România", „Panoramic Radio-TV", „Melos", „Vox Pop Rock", „Formula AS", „Libertatea", „Curentul", „Cotidianul", „Monitorul de Iași", „Ziarul de Iași", „Steaua" (Cluj), „Astra" (Sibiu), „Actualitatea muzicală", „Cuvântul", „Cultura", „Sunete", „Evenimentul Muzical", „Art & Roll", „Cronica Română", „Independent" și „Ziua". A scris note de copertă pentru numeroase discuri de jazz editate în România și texte pentru programele de sală ale concertelor și festivalurilor. A semnat, împreună cu Daniela Caraman-Fotea, volumul „Disco Ghid Rock" (Editura Muzicală, București, edițiile din 1977 și 1979). În 1995 a publicat „Jazz Calendar" (Editura Intel Print Service, București).

COMPOZIȚIE

Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Florian Lungu a scris muzică simfonică, muzică de cameră, muzică ușoară și jazz. În muzica ușoară a semnat piesele instrumentale „Antract" (1962), „Bossa nova" (1964) și „Cînd te-am întâlnit" (1971). A compus „S-a înserat" (1969), „Fata și mingea" (1970), „Sărbătoarea soarelui" (1972) și „Fabula" (1973), pe versuri de Cecilia Silvestri, precum și „Cinematograful de altădată" (1971), pe versuri de Gheorghe Astaloș, și „Ne-am regăsit" (1972), pe versuri de Constantin Săbăreanu. Printre compozițiile sale de jazz se numără „Linii și puncte" (1962), „Trifoiul cu cinci foi" (1973), „Cercuri" (1974), „Dansul obcinelor" (1976) și „Festi-Dixie-Jazz" (1976).

DISTINCȚII

Societatea Română de Radiodifuziune i-a acordat titlul de „profesionist de excepție" pentru activitatea sa de realizator de emisiuni. În 2003 a primit din partea Consiliului Național al Audiovizualului Premiul de excelență pentru întreaga activitate audiovizuală, în cadrul festivității de acordare a distincțiilor pentru anul 2002. În același an, Președinția României i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural" în grad de Cavaler. Numele său a fost inclus în „Enciclopedia personalităților din România" (Hübner's Who is Who), ediția 2006. (Realizat de Doru Ionescu)