Patrulaterul aurifer din Apuseni, cel mai mare zăcământ de metale prețioase din Europa. Rarităţile mineralogice de excepție

Postat la: 04.07.2022 | Scris de: ZIUA NEWS

Patrulaterul aurifer reprezintă o zonă în Munţii Apuseni cu importante zăcăminte de aur, delimitată de specialişti de oraşele Deva şi Brad din Hunedoara, respectiv Baia de Arieş şi Zlatna din Alba.

Patrulaterul cuprinde minele din zona Roşia Montană - Bucium, Baia de Arieş, Almaş - Stănija şi Brad - Săcărâmb care au livrat în decursul secolelor de exploatare zeci de tone de aur şi argint.

Din punct de vedere mineralogic, aurul nativ din această zonă este cunoscut prin conţinutul său ridicat de argint (20-25%), la care se adaugă telurul (0,1%), acest din urmă element fiind descoperit pentru prima dată la Zlatna în secolul al XVIII-lea de prof. Johann Müller von Reichenstein din Sibiu. Minele din Munţii Apuseni au oferit şi alte minerale în premieră mondială, cum ar fi silvanitul şi săcărâmbitul. Eşantioanele de aur nativ şi minerale colecţionate începând din secolul al XIX-lea şi adăpostite în Muzeul Aurului din Brad, Muzeul Brukenthal din Sibiu sau în colecţia Universităţii din Cluj, cuprind numeroase rarităţi mineralogice.

Iniţial, un important geolog austriac, Fratisek Pošepný, care a studiat şi descris zona la mijlocul secolului al XIX-lea a denumit-o „triunghiul aurifer al Munţilor Apuseni", stabilind o delimitare teritorială a arealelor unde se găseau cele mai bogate zăcăminte şi, totodată, cele mai importante exploatări. "Acest triunghi aurifer era localizat de către specialistul amintit astfel: înspre NV era delimitat de localitatea Hălmagiu la NE de Baia de Arieş, iar la Sud de Săcărâmb.

Locul unde a stat adunat secole intregi aurul de la Rosia Montana. Minerii il schimbau in bani si pentru un desfrau de cateva zileDenumirea s-a consacrat rapid în literatura de specialitate a vremii, dar şi în alte categorii de lucrări. Ulterior, geologii care au studiat şi cartografiat temeinic zona au ajuns la concluzia că în realitate această zonă de concentrare a zăcămintelor exploatabile şi bogate este mai extinsă decât cea stabilită iniţial; s-a circumscris astfel un teritoriu aproximativ de 800 km pătraţi, unde se concentra la finele secolului al XIX-lea peste 77% din producţia totală de aur a Transilvaniei", afirmă istoricul Iosif Marin Balog de la Universitatea "Babeş - Bolyai" din Cluj-Napoca. Acesta a publicat o lucrare privind efectele socio-economice ale mineritului în "Patrulaterul Aurifer" al Apusenilor.

"Alături de importantele exploatări realizate prin intermediul Tezaurariatului, observatorii relatează despre existenţa în zonă a sute de mici exploatări ţărăneşti care, în general, se orientau fie spre căutarea aurului nativ, fie spre filoanele cele mai bogate, neglijându-se orice formă de exploatare sistematică. Potrivit geologului Karl V. Papp şi, ulterior, inginerului german Fr. Schumacher, regiunea amintită se prezenta sub forma unui patrulater neregulat care se întindea pe direcţia NE-SV între Baia de Arieş-Căraci, apoi de la Căraci spre sud-est până la Săcărâmb apoi din nou spre NE cuprinzând Zlatna şi celelalte localităţi până în punctul iniţial de la Baia de Arieş", susţine istoricul Balog.

"Patrulaterul Aurifer" din Munţii Apuseni a reprezentat pentru o perioadă lungă de timp principalul producător de aur de pe întreg continentul european. Un document de arhivă ne arată, de exemplu, cât aur s-a exploatat la Roșia Montană în perioada 1852-1938, timp de 86 de ani. În anul 1852, din cele 249 de tone de minereu de la Roşia Montană au rezultat, în urma prelucrării, 1,3038 kilograme de aur şi 0,6366 kilograme de argint. Producţia a explodat câţiva ani mai târziu, în 1867, când din cele 4.306 tone de minereu au rezultat 25,4642 kilograme de aur şi 17,0130 kilograme de argint.

Cantităţi impresionante au fost scoase la începutul anilor 1900. Spre exemplu, în 1905 s-au prelucrat 12.235 de tone de minereu, din care s-a obţinut 89,8475 kilograme de aur şi 42,4871 kilograme de argint. Trei ani mai târziu, subsolul Roşiei Montane a dat o cantitate de 106,710 kilograme de aur şi 44,4550 kilograme argint. În anul Unirii Transilvaniei cu România, 1918, din prelucrarea a 12.805 tone de minereu au rezultat 28,140 kilograme de aur şi 18,812 kilograme de argint.

Cea mai mare cantitate de metal nobil extras de la Roşia Montană în perioada la care facem referire s-a extras în 1938. Prelucrarea a 25.780 de tone de minereu a dat 123,864 kilograme de aur şi 67,763 kilograme argint. În total, subsolul Roşiei Montane a dat, în perioada celor 86 de ani o cantitate de 2,473 tone de aur.

Extracţia minereului aurifer în paralel de asociaţiile particulare şi stat, a continuat până în anul 1948, când zăcământul trece în proprietatea statului. Tot atunci, se înfiinţează „Exploatarea Minieră Roşia Montană", care îşi desfăşoară activitatea până în anul 2006 când mina se închide ca nerentabilă. În prezent nu există nicio activitate de exploatare industrială a metalelor prețioase din această zonă, existând doar activități de explorare a unor companii străine.