• Tweet

Statele Unite au lansat un nou val de lovituri asupra unor ținte din Iran, într-o escaladare majoră a tensiunilor din Golful Persic, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Hormuz. Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că forțele SUA au lovit peste 80 de ținte cu muniții de precizie, într-o operațiune descrisă drept răspuns imediat la atacurile iraniene asupra traficului maritim internațional.

Atacurile au avut loc în noaptea de marți spre miercuri, ora locală, și au vizat sisteme de apărare antiaeriană, rețele de comandă și control, radare de coastă, capabilități antinavă și peste 60 de ambarcațiuni de mici dimensiuni ale Gardienilor Revoluției, aflate în și în apropierea Strâmtorii Hormuz, potrivit anunțului oficial al CENTCOM.

Washingtonul susține că obiectivul operațiunii a fost degradarea capacității Iranului de a continua atacurile asupra comerțului internațional într-unul dintre cele mai importante culoare maritime ale lumii. Strâmtoarea Hormuz, aflată între Iran și Oman, este esențială pentru transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, iar orice perturbare majoră a traficului are efecte rapide asupra piețelor energetice.

Potrivit CENTCOM, loviturile americane au venit după ce Iranul ar fi atacat trei nave comerciale care tranzitau strâmtoarea: M/T Al Rekayyat, sub pavilionul Insulelor Marshall, M/T Wedyan, sub pavilion saudit, și M/T Cyprus Prosperity, sub pavilion liberian.

Armata americană a calificat acțiunile iraniene drept o încălcare clară și periculoasă a armistițiului și a libertății de navigație. Oficiali americani citați de presa internațională au indicat că atacurile asupra navelor au fost comise cu proiectile, iar primele informații arătau că trei vase comerciale au fost vizate în ultimele zile.

Agenția britanică UKMTO, afiliată marinei britanice, raportase anterior că un tanker a fost lovit în apropierea zonei Limah, la est de Oman, într-un context de tensiuni crescute în jurul strâmtorii. În paralel, oficiali americani au atribuit atacurile Iranului, deși Teheranul nu și-a asumat public responsabilitatea pentru lovirea navelor.

Surse americane citate de presa internațională afirmă că, pe lângă sistemele de apărare antiaeriană și radarele de coastă, loviturile au vizat sisteme de supraveghere, rachete sol-aer, poziții pentru rachete de croazieră antinavă, lansatoare de drone și facilități portuare.

Iranul a relatat, prin presa de stat, explozii în mai multe zone din sudul țării, inclusiv pe insula Qeshm și în orașele portuare Sirik și Bandar Abbas. Reuters notează că presa iraniană a menționat și explozii pe insula Kharg, principalul centru petrolier al Iranului, însă CENTCOM nu a făcut referire la această insulă în comunicatul său.

Primele relatări iraniene indică faptul că nu au fost raportate decese în rândul civililor, dar mai multe persoane ar fi fost rănite de schije după ce un proiectil a lovit un ponton comercial în Sirik. De asemenea, presa iraniană a relatat că unele pontoane de pescuit au fost lovite și că mai multe ambarcațiuni de pescuit au luat foc în Sirik și Bandar Abbas.

Bilanțul exact al pagubelor rămâne neclar. Nu există, deocamdată, o evaluare independentă completă privind amploarea distrugerilor produse de atacurile americane sau eventualele pierderi militare iraniene.

Comandamentul militar central Khatam al-Anbiya, principala structură de coordonare militară a Iranului, a condamnat atacurile SUA și le-a calificat drept „act flagrant de agresiune". Teheranul a avertizat că forțele sale armate vor da un „răspuns zdrobitor" și a transmis că nu va accepta ingerințe americane în ceea ce privește gestionarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz.

Mesajul iranian a vizat direct controlul asupra rutelor de navigație. Potrivit relatărilor internaționale, autoritățile de la Teheran susțin că navele comerciale care nu folosesc rutele coordonate cu Iranul se expun riscurilor. Această poziție este respinsă de Washington și de statele arabe din Golf, care văd în ea o încercare a Iranului de a impune unilateral condiții asupra unui culoar maritim internațional.

Ministerul iranian de Externe a acuzat Statele Unite că au încălcat cadrul de înțelegere convenit luna trecută pentru încetarea ostilităților și a anunțat că Teheranul va lua toate măsurile pe care le consideră necesare pentru apărarea intereselor și securității sale naționale.

Escaladarea militară a fost dublată de o măsură economică majoră. Administrația americană a revocat licența generală care permitea temporar vânzarea de petrol, produse petroliere și petrochimice de origine iraniană.

Licența fusese emisă de Trezoreria SUA în 22 iunie și urma să permită tranzacții până la 21 august, ca parte a cadrului temporar de negocieri dintre Washington și Teheran. Prin decizia luată marți, termenul a fost scurtat, iar tranzacțiile mai pot fi închise doar într-o perioadă de lichidare până la 17 iulie.

Un oficial american a declarat că acordul era unul „bazat pe performanță" și că atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz au fost considerate inacceptabile. Iranul a respins acuzațiile și a susținut că revocarea derogării reprezintă, la rândul ei, o încălcare a înțelegerii.

Măsura lovește într-o sursă esențială de venit pentru Iran. Exporturile petroliere reprezintă una dintre principalele linii de finanțare ale economiei iraniene, afectată de ani de sancțiuni, iar reducerea accesului la piețele internaționale poate amplifica presiunile interne asupra regimului de la Teheran.

Piețele au reacționat rapid la noua escaladare. Potrivit Reuters, prețul petrolului a crescut cu peste 5% după anunțul american privind reimpunerea sancțiunilor asupra vânzărilor petroliere iraniene și după atacurile asupra navelor din zona Hormuz.

Analiștii citați de presa internațională avertizează că piața a subestimat fragilitatea armistițiului dintre SUA și Iran. O perturbare prelungită a traficului prin Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la creșteri suplimentare ale prețurilor la energie și la presiuni asupra guvernelor și consumatorilor, într-un moment în care costurile combustibililor rămân sensibile politic.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante „gâtuiri" energetice ale lumii. Înaintea războiului, aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate treceau zilnic prin această rută.

După loviturile americane, tensiunile s-au extins și spre alte state din Golf. Associated Press a relatat că Bahrain și Kuwait au raportat miercuri amenințări aeriene, iar apărarea antiaeriană kuweitiană a fost activată pentru interceptarea unor proiectile sau drone.

Kuwaitul a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au fost angajate împotriva unor amenințări ostile, la scurt timp după ce Bahrainul a semnalat, la rândul său, prezența unor rachete. Nu era clar, în primele ore, dacă au fost lovite obiective în vreuna dintre cele două țări.

Bahrain și Kuwait găzduiesc forțe americane importante și au mai fost vizate de atacuri iraniene în timpul actualei crize. Posibila extindere a conflictului asupra statelor arabe din Golf ridică riscul unei confruntări regionale mai largi.

Atacurile americane au avut loc în timp ce președintele Donald Trump participa la summitul NATO de la Ankara. Potrivit Axios, care citează un oficial american, Trump a aprobat planul de lovituri în Turcia, după consultări cu oficiali de rang înalt ai administrației sale.

În marja summitului NATO, tensiunile din Strâmtoarea Hormuz au devenit unul dintre principalele subiecte de discuție. Franța și Marea Britanie au propus o posibilă misiune maritimă multinațională pentru securizarea traficului prin strâmtoare, însă diplomații europeni admit că orice aranjament durabil ar avea nevoie, în cele din urmă, de acceptul Iranului.

Statele europene au încercat până acum să evite implicarea directă în conflictul dintre SUA și Iran, preferând să discute formule de garantare a navigației după reducerea tensiunilor. Parisul și Londra au discutat inclusiv o prezență navală în Golful Oman, spațiul maritim adiacent Strâmtorii Hormuz.

Noua rundă de lovituri pune sub semnul întrebării acordul temporar încheiat luna trecută între SUA și Iran. Înțelegerea ar fi trebuit să ofere o fereastră de aproximativ 60 de zile pentru negocieri privind un acord mai amplu, inclusiv asupra redeschiderii sigure a traficului prin Hormuz și a dosarului nuclear iranian.

Discuțiile indirecte desfășurate în Qatar nu au produs, însă, progrese vizibile, iar atacurile asupra navelor comerciale, loviturile americane și revocarea derogării petroliere riscă să blocheze definitiv procesul diplomatic.

Washingtonul susține că Iranul a încălcat armistițiul prin atacurile asupra navelor. Teheranul susține, la rândul său, că SUA au încălcat înțelegerea prin loviturile militare și prin reimpunerea restricțiilor petroliere.

În acest moment, nu este clar dacă Iranul va răspunde printr-un atac direct asupra unor obiective americane sau printr-o escaladare controlată în Strâmtoarea Hormuz și în statele din Golf. Experiența ultimelor luni arată însă că fiecare rundă de lovituri a fost urmată de represalii, iar riscul unei spirale militare rămâne ridicat.