• Tweet

Creștinii prăznuiesc sâmbătă, 15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători din an. Maica Domnului este și ocrotitoarea marinarilor. De această zi sunt legate tradiții, obiceiuri și superstiții, care pot fi încă întâlnite în diverse zone ale țării.

Gradul înalt de cinstire acordată Maicii Domnului în cultul ortodox se vede și prin numărul mare al sărbătorilor închinate prăznuirii ei. Pe când sfinții ceilalți sunt, de regulă, pomeniți o singură dată pe an, și anume în ziua adormirii lor, Sfânta Fecioară Maria este prăznuită, în mod special, de mai multe ori în cursul anului bisericesc, prin praznice care cinstesc nu numai adormirea sau trecerea ei la cele veșnice, ci și nașterea, dar și unele minuni săvârșite prin puterea ei, după plecarea din viața aceasta.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deși mărturii despre existența ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare.

Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Orașul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului și biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

Se pare că generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani și care a fixat definitiv și data sărbătoririi ei la 15 august.

În Apus, sărbătoarea a fost generalizată puțin mai târziu de către Papa Teodor I (642-649), care era originar din Ierusalim și care a impus data de 15 august ca dată a sărbătoririi Adormirii Maicii Preacurate, ca și în Răsărit.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului se bucură de o mare cinstire în rândul credincioșilor, având o perioadă de două săptămâni de post, înaintea sărbătorii, ca perioadă de pregătire duhovnicească pentru acest eveniment sfânt din viața Maicii Domnului. În seara dinaintea sărbătorii se săvârșește în toate bisericile Vecernia cu Litie și chiar Privegherea întreagă, adică și slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului. Foarte multe mănăstiri din țară adună cu prilejul acestui praznic sute și mii de pelerini în jurul zidurilor lor, aceștia petrecând întreaga noapte în rugăciune, cântare și priveghere.

Obiceiuri și tradiții

În această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineață, fructe din recolta de struguri și de prune, pentru a fi sfințite de către preoți și împărțite apoi credincioșilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, așezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli și de necazuri.

Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși. Tradiția nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că în dimineața de 15 august se tămâiază mormintele.

Din 15 august se deschide și sezonul nunților, acesta ținând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) și Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiția, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii își coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârșite.

Printre superstițiile de ziua de Sfânta Maria Mare se regăsesc și cele legate de foc. În multe sate românești nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile și să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate și fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi și gospodăria se va destrăma.

Această sărbătoare se ține mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naștere ușoară și pentru vindecări. Oamenii merg la biserică și se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un "ursit" bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbații pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate care doresc să își găsească ursitul trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zile un fir de năprasnic (feriga în unele zone) și să se roage la icoana Maicii Domnului, ținând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să își taie părul și să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede își pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-și visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forța de a vindeca diferite boli.

În data de 15 august își schimbă bărbații pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuți cu pălăria după această dată sunt luați în râs de către ceilalți săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei în această zi.

Bătrânii satelor transilvănene cred și în zilele noastre că dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă și călduroasă.

De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi înapoi, întrucât atragi tristețea Maicii Domnului. O altă superstiție legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala și ghinionul.

În această zi, multe biserici și mănăstiri din țară, printre care mănăstirile Nicula și Putna, își sărbătoresc hramul.