Statul aduce muncitori din Asia în timp ce tinerii români spun că nu găsesc joburi plătite suficient

Postat la: 27.10.2026 |

Angajatorii spun că nu găsesc personal, în timp ce numeroși tineri români se plâng că trimit CV-uri fără să primească răspuns. În acest context, recrutarea muncitorilor din Asia provoacă discuții tot mai aprinse despre salarii, condiții de muncă și concurența pentru locurile de muncă.

O discuție de pe Reddit, intitulată „Ce poate face un român nerasist, nesuveranist, dacă își dorește mai puțini necalificați nevorbitori de română?", a adunat opinii contradictorii despre recrutarea lucrătorilor de peste hotare. Autorul postării susține că România aduce muncitori din afara Uniunii Europene, deși există persoane vulnerabile și tineri care nu reușesc să se angajeze. El contestă explicația potrivit căreia românii nu mai vor să muncească și consideră că politicile de recrutare ar trebui discutate separat de atitudinea față de lucrătorii străini.

Există atât un deficit real de personal în anumite industrii, cât și o nepotrivire între condițiile oferite de angajatori și așteptările celor care caută de lucru. Există anumite tipuri de munci pe care unii oameni poate nu mai sunt dispuși să le facă în condițiile actuale, pe piață. Situația nu este specifică României. Și alte state europene au apelat la lucrători din străinătate pentru a acoperi necesarul de personal, inclusiv în sectoarele în care au lucrat, de-a lungul timpului, românii plecați peste hotare.

În transporturi, de exemplu, deficitul de șoferi profesioniști este o problemă întâlnită în numeroase țări, inclusiv din cauza numărului insuficient de tineri care intră în această profesie. În privința tinerilor români care nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau formare, indicatorii statistici trebuie interpretați cu atenție. Existența economiei informale și a unor activități care nu sunt surprinse corespunzător în statistici complică evaluarea situației.

În comentariile de pe Reddit, un utilizator care susține că a participat la numeroase interviuri de angajare afirmă că unii tineri refuză salariile de început. „Nu vor să înceapă cu salarii de 3.000 de lei. Punct", scrie acesta, adăugând că nu îi consideră leneși sau mai puțin inteligenți. Un alt utilizator îl contrazice: „Poate nu e vorba că nu vor, ci că efectiv nu le ajung acei bani ca să trăiască independent de părinți... deoarece încearcă să se desprindă de ei."

Discuția continuă cu exemple din HoReCa, construcții și livrări, unde participanții invocă atât costurile suportate de angajatori, cât și dificultatea de a găsi persoane dispuse să accepte anumite condiții de muncă. Un comentator atrage atenția că trebuie analizate inclusiv localizarea posturilor și perspectivele profesionale: „Trebuie să iei în calcul unde sunt joburile și unde sunt tineri care caută, «calitatea» joburilor oferite și salariile oferite."

Nemulțumirile economice se pot transforma în ostilitate față de lucrătorii percepuți ca fiind foarte diferiți cultural. Reacțiile discriminatorii nu îi afectează în mod egal pe toți străinii, iar sentimentul de nedreptate economică poate contribui la amplificarea tensiunilor. România riscă să repete dificultățile întâlnite de alte țări europene dacă autoritățile nu pregătesc instituțiile pentru schimbările demografice și pentru conviețuirea pe termen lung.

Pe Reddit, discuția a ajuns și la vulnerabilitatea lucrătorilor străini. Un utilizator a atras atenția asupra situației celor a căror cazare depinde de angajator: „Dacă, uite cazarea e legată de locul de muncă, atunci nu există, realist vorbind, niciun risc ca angajatul să plece, pentru că asta ar însemna să rămână în stradă într-o țară străină unde nu cunoaște limba."

Dezbaterea publică tinde să împartă lucrătorii străini în două categorii opuse: fie sunt considerați indispensabili economiei, fie sunt prezentați ca o amenințare pentru angajații români. "Adevărul e că, dacă nu era nevoie de acești oameni, nu ar fi fost aici. Dacă nu existau niște mecanisme prin care să ajungă, nu ar fi venit.", mai concluzionează cineva pe platforma amintită.