• Tweet

Fostul șef al Statului Major al Armatei spune că Vladimir Putin nu urmărește anexarea Ucrainei, ci schimbarea clasei politice a acesteia. Divizarea în republici și sprijinirea curentelor naționaliste ar fi și ele pe agenda liderului de la Kremlin.

"Un blitzkrieg mai mic de 10 zile este improbabil la o țară cu suprafața Ucrainei.", spune fostul șef al Statului Major al Armatei într-un interviu pentru Europa Liberă. "Soarta confruntării depinde în special de cât de mult va rezista actuala conducere a Ucrainei. În cazul prelungirii confruntării, se poate ajunge la război de gherilă. Pe termen lung, Rusia se poate fragmenta. Prin alegerea inițială Minskului ca loc de negociere dintre Ucraina și Rusia, Vladimir Putin dorea capitularea. Sondajele de opinie de dinainte de invazie arătau un puternic curent prorus în Ucraina, de aceea Vladimir Putin nu se aștepta la reacția populației. Miza conflictului este politică: instalarea unui guvern-marionetă prorus și federalizarea Ucrainei."

"Nu se pune problema, din perspectiva Rusiei, de a avea discuții de pace, de a avea discuții diplomatice în momentul de față. Pentru ei obsesia este foarte clară: capitularea, demilitarizarea, denazificarea. Oricine spune că Putin dă înapoi în momentul de față, că are probleme, că rezistența ucraineană era mai mare decât se aștepta, greșește. Nu pot să îmi închipui că o operațiune militară la nivelul unui stat ca Ucraina a fost planificată pe o durată mai mică de 10 zile. A obține controlul Ucrainei în mai puțin de 10 zile mi se pare utopic, oricât de optimist ar fi gândit planurile generalii ruși, iar eu nu-i cred atât de utopici și atât de nerealiști.", mai spune Gen. (r) Ștefan Dănilă.

"Din perspectiva mea, nu este posibil să alipească Ucraina la Federația Rusă. Pot să o federalizeze, pot să preia controlul unui stat pe care să îl transforme cum vor dori ei. Asta se dorește: prin presiunea armatei, să se preia controlul politic asupra Ucrainei. A dat mesajul deja ca o divizie sau o forță militară ucraineană să se declare prorusă, să preia puterea și să facă o revoluție sau o lovitură de stat. O putere politică prorusă ar urma să fie sprijinită de către forțele militare prezente în teren, să stabilească o nouă ordine, să elimine toate legile date de administrația cea veche, să dea alte legi cu privire la administrația locală, să o federalizeze și, poate, să facă după aceea Republica Ucraineană Dalmată, Republica Ucraineană Bucovineană, Republica Ucraina Transcarpatică sau Maghiară. Și apoi va face în așa fel încât să atragă naționalismul statelor din jur care să facă o presiune, că nu își doresc desființarea Ucrainei, astfel încât să fie necesară prezența trupelor de pace rusești.", e de părere Gen. (r) Ștefan Dănilă.

"Putin a încercat să schimbe ceva la Revoluția Portocalie, în 2011, și la alegerile din 2019. Faptul că nu a reușit la alegerile din 2019, pentru el ar fi însemnat să mai aștepte încă trei ani. Orientarea către Occident a Ucrainei era mult mai greu de împiedicat, așa că nu a mai putut decât să folosească forța armată.  În 2021, ucrainenii au venit cu o strategie bazată pe intrarea în NATO și nu a mai avut timp să aștepte trei ani până la următoarele alegeri, ca să învingă politic. A crezut și că a prins momentul favorabil cu pandemia, cu problemele din Statele Unite, cu faptul că a plecat Angela Merkel. A fost iar în moment favorabil pentru el și nu se aștepta la această reacție din partea lui Germaniei (de susținere fățișă a Ucrainei -n.r.), știind că are un social democrat acolo. Se aștepta ca reacția Germaniei să fie alta.", adaugă la analiza sa Gen. (r) Ștefan Dănilă.

"Problema în Ucraina este că există suficiente forțe proruse. Până în momentul acesta, noi am văzut că aceste forțe proruse nu au ieșit din casă, nu au ieșit în față. Din cauza intervenției armate ruse, chiar și cei care erau proruși au în sânge sentimentul național mai puternic. Toată inițiativa lui Putin de a prelua puterea politică în Ucraina s-a cam dus pe apa sâmbetei sau nu este realizabilă în acest moment. De aceea a dat mesajul ca o forță militară să preia puterea. Dacă va obține suficientă susținere din partea prorușilor, poate să declanșeze și un război civil, dar nu își dorește lucrul acesta. Noi vom simți presiunea prezenței militare la graniță. În decomunizarea și denazificarea pe care vrea să le facă Putin, el va arăta că este în favoarea minorităților din Ucraina și va da legi care să fie în favoarea acestora. Aceasta va fi doar ca să arate lumii că ar fi democrat. Pentru a distruge sentimentul naționalistul ucrainean și statul ucrainean, va proceda în felul acesta.", spune fostul sef al Statului Major.

"Pe termen lung, nu știu cât va putea Rusia să reziste presiunii internaționale. În momentul de față China n-a oferit acea barca de salvare Rusiei. China are o poziție proprie, își menține poziția proprie de neutralitate. Pe termen lung, Rusia va pierde fiind în afara oricărui fel de relație cu celelalte state. Rusia, cu toate rezervele ei, nu va reuși să reziste. Vor apărea presiuni la graniță. Pe termen lung, Rusia poate să se fragmenteze ca stat. Informațiile pe timpul conflictului sunt greu de cernut, dar, dacă se confirmă decesul generalului cecen și revenirea cecenilor acasă și ieșirea lor din luptă, este un moment delicat pentru Putin. Gândiți-vă că, în orice război, când îți pleacă aliatul de lângă tine, deja moralul trupelor scade. Lukașenko nu este o prezență extraordinară, prezența cecenilor în schimb conta. Ieșind cecenii din conflict și rămânând între o zonă de neutralitate este, dacă vreți, ca pe vremea Hanatului Tătar și a Imperiului Otoman, adică aliații de astăzi vor deveni dușmanii de mâine. Posibil ca cecenii, simțind acum slăbiciunea Federației Ruse, să vrea își declare din nou independența.", adauga expertul.

"Dacă va apărea forța politică militară sau de alt fel care va prelua controlul Guvernului, Parlamentului ucrainean, a televiziunii publice, dacă se produce o lovitură de stat asumată, recunoscută chiar numai de Federația Rusă, dacă vor da comunicate în numele statului ucrainean, atunci acel guvern va merge la Minsk, ca un sol de pace, se vor discuta condiții de pace, indiferent ce vrea poporul ucrainean. În momentul de față există șanse să nu se întâmple aceasta, dacă armata ucraineană pe care vă spun sincer că o credeam paralizată, va reuși să nu permită accesul în Parlament, în Guvern. Dar și așa există șanse ca asumarea unui guvern provizoriu prorus să se facă, chiar în afara Kievului în 30 de zile, cât este termenul maxim pentru astfel de operații. În situația aceea, ucrainenii au șansa unui război de gherilă, de partizanat, prin care, în timp, vor reuși să iasă din situația actuală. Personajul cheie este Zelenski, plus toți cei care au fost lângă el. Putin își dorește ca toți cei care au făcut euromaidanul să fie judecați și anchetați foarte repede de Guvernul pe care își dorește să îl pună.", trage o concluzie politică Generalul Dănilă.

"Cred că Ucraina este o nucă foarte greu de spart pentru Putin, dar va mai dura. Dacă nu va recunoaște China un guvern al lui Putin, Putin nu va câștiga, iar în Ucraina vor fi lupte câteva luni, până când rușii vor fi nevoiți să se retragă. Este o problemă pentru că Insula Șerpilor nu este locuită și este o stâncă. A fi preluată de Federația Rusă sau de la un alt stat este, de fapt, un rapt teritorial. Eu nu cred că va face acest lucru Putin, cred că ar lăsa Insula Șerpilor Ucrainei și ar poziționa pe ea aparatură și echipament militar rus, în condițiile în care Ucraina va deveni un stat pe teritoriul căruia Putin își propune să aibă baze militare ruse, iar Ucraina să fie dezarmată complet. Dacă Putin va prelua Insula Șerpilor, iar aceasta va deveni teritoriul rusesc în actele lor, ale Federației Ruse, prin hotărâre a Dumei de Stat, atunci ei vor asuma, pe modul în care văd iei legislația internațională, toate drepturile. Nu vor fi drepturi pentru o stâncă ci, din perspectiva lor, zona economică exclusivă va cuprinde toată suprafața pe care noi (România - n.r.) am câștigat-o la Haga. Putin a ieșit din orice logică a relațiilor internaționale actuale.", e de părere strategul militar.