• Tweet

Zeci de persoane au depus simultan plângeri penale la Parchetul General, acuzând aproximativ 60 de oficiali și organizații de fapte grave legate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și solicitând despăgubiri de câte un milion de euro. Deși inițiatorii susțin că demersul este apolitic, datele de contact și legăturile organizatorilor indică o conexiune cu un partid recent înființat, construit în jurul unor persoane care au ocupat funcții importante în instituțiile statului și în armată.

Joi, 22 ianuarie, în jurul orei 10:20, aproximativ 20 de persoane s-au prezentat la sediul Parchetului General pentru a depune, fiecare, câte o plângere penală. Documentele îi vizează pe circa 60 de oficiali români, foști oficiali sau asociații și au ca temă principală anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024. Participanții au primit în prealabil un model de plângere și au fost îndrumați să își completeze datele personale și să depună același document în intervalul orar 10:00-12:00.

Organizatorii susțin public că inițiativa nu ar avea o miză politică: „Acțiunea nu este protest și nu are caracter politic, fiind inițiată de cetățeni neafiliați, din țară și din diaspora. Scopul demersului este clarificarea juridică a responsabilităților și restabilirea încrederii în procesul democratic, prin lege", se arată într-o postare a Mișcării Civice „Valul Democrației". Coordonarea acțiunii s-a făcut pe internet, printr-o pagină de Facebook creată pe 10 ianuarie și printr-un grup public de WhatsApp. Inițiatorii folosesc denumirea „Mișcarea Civică Valul Democrației", entitate promovată și de persoane influente din zona suveranistă.

Chiar dacă mesajele publice insistă asupra caracterului non-politic, apar indicii care trimit către un partid înființat recent de persoane cu experiență în structuri ale statului și în Ministerul Apărării. La rubrica „date de contact" apare adresa de e-mail valuldemocraț[email protected]. Domeniul aparține Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), constituită în noiembrie 2025. E-mailul oficial al asociației este [email protected]. Sediul declarat al asociației se află în Sectorul 3 al Capitalei, într-o clădire în care sunt înregistrate mai multe firme, dar și un partid politic: Partidul Integrității Naționale (PIN), înființat în vara anului 2025.

În documentele instanței, reprezentantul Asociației ALES este Anton Gheorghe, care apare și ca vicepreședinte-trezorier al PIN. Potrivit prezentării de pe site-ul partidului, acesta a ocupat „funcții de comandă" în cadrul Ministerului Apărării Naționale între 1982 și 1991, apoi „funcții financiare și de coordonare" la Direcția Financiar-Contabilă a MApN între 1991 și 2005. Ulterior, a lucrat în instituții civile, precum Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, Administrația Națională a Rezervelor de Stat, Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Imobilul care găzduiește PIN și Asociația ALES aparține lui Constantin Jenică Bucur, fost secretar de stat în guverne PSD și actual președinte al partidului. În descrierea personală, Bucur se prezintă drept „un lider recunoscut în domeniile financiar-bancar, administrație publică și tehnologia informației". Potrivit aceleiași prezentări, „a deținut funcții de conducere în instituții fundamentale ale statului român, incluzând Banca Națională a României, CEC Bank, Ministerul Justiției și Ministerul Comunicațiilor, unde a contribuit decisiv la modernizarea și transformarea digitală a României".

Acesta afirmă că, între 2021 și 2024, a coordonat Biroul de Criptomonede și Monede Digitale din cadrul Băncii Naționale a României. Printre funcțiile deținute de Bucur se numără și cea de președinte al Consiliului de Administrație al Societății Naționale de Radiocomunicații SA, din care a fost revocat în 2020. Documentele prin care s-a dispus revocarea sa prevedeau numirea lui Valerian Vreme ca administrator. Fiul acestuia, Cătălin Vreme, a făcut parte din Blockchain Intelligence Professionals Association (BIPA).

În conducerea PIN mai apar Florin Stanciu, vicepreședinte și fost șef în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al Ministerului Justiției, precum și David Victor, vicepreședinte, fost ofițer al Armatei Române, specializat în transmisiuni, comunicații și război electronic. Plângerile penale conțin acuzații privind „un atac generalizat și sistematic împotriva candidatului Călin Georgescu, dar și împotriva celor 2,1 milioane de români care l-au votat sau l-au susținut".

În document se mai arată: „Acest atac generalizat și sistematic lansat împotriva celor 2,1 milioane de români care l-au votat sau l-au susținut pe candidatul Călin Georgescu, prin denigrare publică continuă săvârșită prin intermediul televiziunilor, podcasturilor, site-urilor de presă și postărilor de pe rețelele de socializare, încurajată de președintele României, reprezentanții Guvernului, parlamentari și alte autorități publice, atac nesancționat de organele statului".

Pe lista persoanelor vizate apar, între alții, fostul președinte Klaus Iohannis, prim-adjunctul SRI Răzvan Ionescu, directorul SIE Gabriel Vlase, ministrul de Interne Cătălin Predoiu, fostul premier Marcel Ciolacu și foști membri ai Guvernului Ciolacu, judecători ai Curții Constituționale, foști membri ai Biroului Electoral Central, actualul președinte Nicușor Dan, procurorul general Alex Florența, precum și „făptuitori persoane necunoscute" din cadrul SRI, SIE, ORNISS sau DGIA.

Capetele de acuzare invocate includ dare de mită, infracțiuni contra umanității, constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. În documente sunt menționate și organizații non-guvernamentale - Expert Forum, Declic, Centrul pentru Jurnalism Independent, Geeks For Democracy, ActiveWatch și Funky Citizens - acuzate de „complicitate la infracțiuni împotriva umanității". Fiecare persoană care a depus plângerea solicită despăgubiri de 1 milion de euro, echivalent în lei, pentru prejudicii morale și materiale.