Criza din PNL
Postat la: 23.11.2015 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Analiza de mai jos este generată de două împrejurări. De o provocare implicită. Şi de o provocare explicită. Prima vine din partea analistului Cozmin Guşă, care a făcut, duminică, în faţa unui Rareş Bogdan cam posomorât, o radiografie necruţătoare a situaţiei din PNL. Cea de-a doua vine din partea unui reputat sociolog, el însuşi analist politic, care a insistat, printr-un apel telefonic, să mă pronunţ, mai tranşant decât am făcut-o până acum, referitor la situaţia dreptei. Şi am să răspund celor două provocări. Pentru că PNL este pe muchie de cuţit. Şi riscă să piardă tot ce a acumulat bun în ultimii 25 de ani.
Că PNL se află în criză, presupun că nu se mai îndoieşte nimeni. Dovada cea mai simplă este incapacitatea liberalilor de a umple, instantaneu, vidul de putere lăsat de PSD, prin abandonarea majorităţii şi, implicit, a Executivului. Dar pentru a trata boala, ar trebui, în prealabil, să-i punem diagnosticul corect. Despre ce fel de criză vorbim? Este o criză de credibilitate? Este o criză de creştere? Este o criză generată de absenţa unor lideri proeminenţi? Sau, şi mai grav, este o criză în care a intrat bazinul electoral al dreptei, căreia partidului îi este cu neputinţă să-i pună capăt, prin utilizarea propriilor resurse? Şi întrebările, încă, ar mai putea continua.
Pe vremea când era în curs de pregătire cea mai îndrăzneaţă, dar şi cea mai riscantă operaţiune de chirurgie politică, unificarea dreptei prin fuziunea a două partide care mult timp s-au umplut de sânge reciproc, PNL - PDL, optimiştii, printre care m-am numărat, vorbeau despre Marele Partid Naţional Liberal. O construcţie a dreptei de natură a echilibra întreaga scenă politică, dominată, în urmă cu un an şi ceva, de o stânca monopolizată de PSD. Electoratul de dreapta fiind împărţit de mai multe partide, dintre care, cele mai importante, fiind, în ordine, PNL şi PDL. Operaţiunea de fuziune nu era simplă şi presupunea asumarea unor riscuri considerabile. Dar cei mai mulţi dintre noi am căzut de acord că merită să riscăm. Trofeul urma să fie câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis şi lansarea, pentru prima dată în istoria recentă, a unui partid de dreapta care ar fi putut să obţină singur majoritatea în alegeri. Fără a mai fi nevoie de compromisuri cu vreun alt partid pentru a putea guverna. Şi, fără doar şi poate, implementarea, încă din 2015, a unor politici active de creştere, în ritm accelerat, a economiei, printr-o liberalizare accentuată a societăţii.
Odată riscul asumat, fuziunea a fost declanşată. Noul Partid Naţional Liberal a reuşit să câştige alegerile prezidenţiale şi, pentru prima dată în istorie, să ofere României un preşedinte. Din nefericire însă, cea de-a doua operaţie, care era încă şi mai importantă, a eşuat. Ce s-a întâmplat? Nu a mai avut PNL resurse interne pentru a continua, până la capăt, procesul de fuziune? Unde s-a împotmolit marele proiect? Explicaţia este, din păcate, tipic românească. Procesul de unificare a fost blocat din motive egoiste. Ţinând de rivalităţi. Rivalităţi şi uneori aprehensiuni manifestate atât între politicienii de la vârful organizaţiei, cât şi între cele două tabere politice fondatoare. Dorinţa de a cuceri sau de a menţine teritorii în interiorul PNL a fost împinsă până la nebunie.
În loc să se lupte cu stânga, în loc să se concentreze pentru a construi alături de preşedinte un proiect de ţară suficient de atrăgător pentru a cuceri electoratul dreptei, dar şi bazinul României tăcute, liderii liberali şi-au epuizat energiile, fie încercând să reziste pe poziţii, fie înfigându-şi unii altora cuţitele în spate. Cele două motoare ale unui partid aflat în curs de fuziune, între două formaţiuni mai mici, s-au desincronizat, şi-au încetinit turaţia şi au sfârşit, chiar, prin a se gripa. În acest moment şi în această situaţie ne găsim astăzi. Astăzi, când Cozmin Guşă, pe bună dreptate, atrage şi el atenţia că PNL nu poate continua cu o construcţie bicefală la vârf. Şi nici la bază. Şi, mai adaugă el, că deadline-ul pentru o schimbare majoră, care ar mai putea fi câştigătoare la alegerile din 2016, este luna decembrie a acestui an. Când niciunul dintre cei doi co-preşedinţi nu ar mai trebui să se afle la vârful conducerii PNL.
Galant din fire, domnul Cozmin Guşă sugerează că doamna Alina Gorghiu ar fi un excelent consilier politic al preşedintelui Klaus Iohannis, în timp ce, domnul Vasile Blaga şi-ar putea exploata experienţa şi virtuţiile organizatorice într-o viitoare calitate de secretar general al partidului. Aici intervine o prima cheie care, bine întoarsă, ar putea pune capăt crizei din PNL. Cine va fi succesorul sau succesoarea celor doi? Am observat că, în ultimii 15 ani, în fiecare partid există o tendinţă de tip sinucigaş. Ea poate fi definită prin blocarea valorilor. Odată şi odată va trebui să dezvolt această temă.
Este uluitor să constaţi, iar eu am făcut-o, câtă energie este consumată într-un partid politic pentru a nu le permite celor mai valoroşi membrii să acceadă la funcţiile superioare. Este o dictatură a mediocrităţii care sufocă întreaga clasă politică. Iar PNL nu a făcut excepţie. Dimpotrivă. Competiţia dintre foştii liberali şi foştii PDL-işti a obligat cele două jumătăţi să-şi strângă atât de mult rândurile încât ele au devenit site impenetrabile pentru oamenii politici valoroşi, care au fost lăsaţi să fiarbă în suc propriu la baza organizaţiilor.
Iar acest proces nenorocit s-a petrecut în condiţiile în care, mereu şi mereu, la nivel declarativ, liderii PNL anunţau că partidul se deschide ca o floare pentru a lasă teren liber competiţiei de valori. Astăzi, PNL este în ceasul al doisprezecelea. Ultimul partid istoric, ori învinge, ori dispare. Dar ca să învingă, în mod obligatoriu, trebuie să treacă prin fuziune. Prin fuziune şi prin decapitare. Şi asta trebuie să se întâmple, într-adevăr, până la sfârşitul acestui an. Cu orice risc!
Sorin Rosca Stanescu
ULTIMA ORA
-
Europa plănuiește o nouă „umbrelă nucleară" cu 300 de rachete franceze răspândite pe continent pentru a se apăra de Rusia
Europa s-ar putea pregăti să creeze o umbrelă de protecție nucleară, formată din 300 de rachete balistice franceze, pentru a se apăra de Rusia, scrie The Sun.
-
A apărut oficial postul lui Iohannis: Viitoarea Comisie Europeană va avea un comisar pentru Apărare la un "mini-NATO"!
Dacă va rămâne preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi, 30 aprilie, la Praga că, viitoarea Comisie Europeană va avea şi un comisar pentru apărare. Și asta dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
-
NATO se pregătește de invazia Rusiei: are loc cel mai mare exercițiu militar de aproape 40 de ani, cu 90.000 de oameni
România participă cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice la un exerciţiu multinaţional organizat, în luna mai, de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA în Europa şi Africa. SWIFT RESPONSE 24 presupune recuperarea unei baze militare ocupate, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni de desant aerian din Europa de după Al Doilea Război Mondial.
-
Situație tot mai gravă în Europa: cele mai mari state au probleme și nu se încadrează în ținta de deficit bugetar. România e printre ele
11 state UE, inclusiv Franța și Italia, vor fi mustrate de Comisia Europeană (CE) din cauza cheltuielilor publice excesive, odată ce noile reguli fiscale vor intra în vigoare anul acesta. Inclusiv România are probleme cu respectarea țintei de deficit și este posibil ca țara noastră să ceară derogare pentru a depăși 3% deficit.
-
Povestea bărbatului care a câștigat 1,3 miliarde de dolari la loto, dar are o formă gravă de cancer
Câștigătorul american al unui premiu de 1,3 miliarde de dolari la loterie are cancer. Bărbatul de 46 de ani este bolnav de opt ani. El a anunțat că va folosi banii pentru a căuta „un medic bun".
-
Suveica mafiei din agricultură: importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia și dam totul la export
Mafia din Agricultura, patronata de baronii locali din sudul tarii, sufoca dezvoltarea tarii in domeniu si participa la "lovituri de bursă" pentru a se imbogatii masiv. Astfel s-a ajuns ca in timpul ministrului Florin Barbu sa avem cea mai mare balanta negativa import/export. Tinta sunt subventiile si speculatiile la bursa marfurilor.
-
Liberation (Franța) analizează alegerile din România: S-a putea amplifica masiv curentul nationalism-suveranismului
În multe privințe, alegerile europene din 2024 din România reflectă ceea ce s-a întâmplat la ultimele alegeri legislative, acum patru ani. Dar există unele diferențe în ceea ce privește actorii politici, în special pentru cei care contestă status quo-ul.
-
Cum și-a procurat Damien Hirst rechinul care a speriat de moarte generații întregi
Artistul Damien Hirst a pus un rechin într-un acvariu, i-a dat un titlu lung și vag filozofic - „The Physical Impossibility of Death in The Mind of Someone Living" - și și-a lansat în mod corespunzător o carieră de artist-provocator.
-
Neurochirurgul Leon Dănăilă: Șapte reguli de aur pentru a avea un creier sănătos la vârstă înaintată
Cunoscutul neurochirurg Leon Dănăilă dezvăluie cele șapte secrete ce trebuie respecate pentru a avea un creier sănătos şi sănătos. El a subliniat că toate organele îmbătrânesc, la fel și creierul, însă putem să încetinim acest proces dacă respectăm regulile explicate de el.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Republica Moldova și România, Ucraina 2?
- 2.Iranul dă șah Israelului și Americii
- 3.Caracatița Raed Arafat
- 4.Trezește-te, popor român!
- 5.Dincolo de propaganda occidentală
- 6.Condiția mea pentru George Simion e fermă!
- 7.Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
- 8.Dictatura OMS
- 9.De ce se teme ca de moarte George Simion?
- 10.Amantlâcul (politic) salvează România!
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu