Gâlceava lui Cioloş cu Biserica

• Tweet

Până să se clarifice într-o oarecare măsură, decizia premierului desemnat, Dacian Cioloş, de-a nu mai finanţa biserica la anul, a devenit lung prilej de vorbe şi de ipoteze. Ca ulterior să se facă precizarea că nimeni nu se va atinge de sprijinul salarial acordat sutanelor - cum se înțelesese inițial -, ci doar de finanţarea excesivă a lăcaşurilor de cult.

Ţâfnos, Patriarhul Daniel a ieşit la rampă, susţinând că Biserica Ortodoxă Română n-ar avea nevoie de niciun fel de subvenţii din partea statului ori facilităţi fiscale, ca în prezent, dacă i s-ar retroceda averile confiscate. Uitând să amintească, bineînţeles, averile pe care BOR le-a preluat de la alte biserici creştine din Transilvania, pe vremea comuniştilor, fără să restituie vreun capăt de aţă.

În scurt timp, însă, lucrurile s-au mai calmat, când ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a precizat că nu se va umbla la ajutorul salarial acordat clerului. Ba dimpotrivă, lefurile vor creşte cu 10% de la 1 ianuarie 2016, precum tuturor bugetarilor. Cu toate acestea, Constituţia României precizează, la art. 29 pct. 5): „cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia". Drept urmare, popii nu sunt bugetari defel, iar în ceea ce priveşte ajutorul ce le este acordat în mod constituţional, nicăieri nu se vorbeşte expres despre bani.

Pasul următor al BOR a fost aducerea în discuţie a finanţării Catedralei Neamului, pentru care ar mai fi necesare aproximativ 80 de milioane de lei. Din nou, Cioloş a lăsat-o mai moale, afirmând că se vor mai acorda subvenţii pentru lăcaşurile de cult, pe ici, pe colo, în măsura în care vor fi identificate resursele necesare. Moment în care şi ÎPS Daniel a recunoscut că, dacă statul nu va mai da bani ca până acum, BOR se va descurca până la urmă cu catedrala prin propriile eforturi. Iar ministrul Dragu a indicat, în acelaşi context, posibilitatea ca biserica să se poată obosi pentru accesarea de fonduri europene necesare construcţiilor.

Puţină lume cunoaşte faptul că, după înghesuiala din decembrie 1989, pe teritoriul României s-a construit aproape o biserică în fiecare zi a anului. De unde bani? De la stat, de la conducerea BOR şi cel mai mult de la enoriaşi. În realitate, toţi banii necesari acestor edificii, precum şi ajutoarele salariale acordate clericilor provin de la populaţie, că altfel de unde. La fel cum aceiaşi enoriaşi trebuie să plătească tot felul de taxe (adesea nesimțit de mari) pentru nunţi, botezuri şi înmormântări, finanţând la greu o adevărată industrie cu cele sfinte, exploatată fără TVA ori alte impozite datorate statului. Dacă o parte din aceşti bani s-ar fi dus la învăţământ şi sănătate, poate că aceste două importante sectoare de activitate n-ar fi ajuns unde sunt astăzi, dar asta este o cu totul altă problemă.

Aşadar, statul acordă clerului ajutoare salariale cuprinse între 8.817 lei (Patriarhul Daniel) şi 640 lei (preot, diacon, pastor, imam, rabin, cantor sau oficiant de cult debutant cu studii medii). Ceea ce denotă că nu doar BOR primeşte o parte din salarii de la stat (minimum 65%), totalul cultelor recunoscute în ţara noastră ridicându-se la nu mai puţin de 18, altele precum Biserica Mormonă, Credinţa Baha'i, Asociaţia Religioasă Nazarineană sau Oastea Domnului aşteptându-şi rândul la felia de caşcaval. Să mai spună cineva că în România, pe lângă drepturile cu duiumul acordate minorităţilor naţionale, cultele religioase nu se lăfăie în Raiul pe pamânt.

Puteţi vedea cultele religioase din ţara noastră apăsând AICI.

Dan Coste