O duminică fericită

• Tweet

Românii au trăit o duminică fericită, unii mergând voioşi la urnele PSD, ca să-l voteze pe genialul Liviu Dragnea, alţii înfruntând cu stoicism ploaia şi frigul, ca să pupe moaştele Sf. Parascheva, dar cei mai mulţi în faţa televizorului, pentru a admira cum „Stejarii" pierd onorabil meciul cu Italia şi cum selecţionata naţională reuşeşte marea performanţă de-a învinge echipa Insulele Feroe, o ţară cu doar 50.000 de locuitori. O zi în care cu toţii am fost fraţi, nimeni n-a înjurat pe nimeni şi majoritatea ne-am putut declara fericiţi.

Aşezaţi la coadă încă de cu noapte, pelerinii au aşteptat răbdători să înceapă peregrinarea propriu-zisă prin faţa moaştelor, ca Sf. Parascheva să-i ierte de păcatele comise în timpul anului. Şi să le dea, să le tot dea, sănătate, belşug, bucurie, fericire, câte şi mai câte, că de oferit, ei n-au ce şi de unde oferi. Cel mult, o închinăciune şi-un pupat.

Membrii partidului de guvernământ, mai înclinaţi spre cele materiale decât spre cele sfinte, s-au dus să-l voteze în fruntea lor pe unicul candidat Dragnea, că altul n-au avut de unde. Se pare că, din vreo şase sute de mii de membri, s-au prezentat disciplinat la vot aproape 82%. Spunem „se pare", fiindcă cifrele sunt extrem de relative, dacă luăm în calcul faptul că infailibilul Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, tocmai pentru măsluirea unor voturi. Existând posibilitatea ca, în perioada imediat următoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-i majoreze pedeapsa la doi ani, doi ani şi jumătate, de data asta cu executare. Atunci să vezi drăcovenie...

„Stejarii" noştri cei mari şi tari au încasat-o însă de la italieni, care le-au administrat un 32 - 22 usturător, dar mass-media zice că s-au comportat onorabil. În ceea ce ne priveşte, am fi preferat să se comporte mai puţin onorabil şi să câştige mai mult de-o singură partidă din patru, şi-aia cu un noroc chior, nemaiîntâlnit până acum la un nivel atât de înalt. Unde-o fi onoarea în bătăile încasate, încă n-am reuşit să desluşim.

Naţionala de fotbal a câştigat cu 3 - 0 meciul cu Insulele Feroe, iar românii s-au bucurat că la anu' mergem la Europenele din Franţa, după o odihnă prelungită de opt ani. Noroc cu Budescu, care a dat două boabe, aruncat în luptă de tata Iordănescu, după ce presa a făcut în repetate rânduri scandal, că de ce nu-l bagă-n echipă, omul fiind cel mai bun marcator care activează în ţară.

În rest, am practicat acelaşi joc bătrânicios, fără regulă şi scop, de care nu ne putem dezbăra: atac pe extreme şi centrări la care înaintaşii noştri scunzi le ating cel mult pe creştetul sau doar cu părul. Că nici n-au de unde afla că, odată ajuns în extremă, extrema poate centra şi pe jos, în zona punctului de la 11 metri ori pe linia careului, pentru mijlocaşii care vin liberi din spate, cu faţa la poartă, când toţi se îmbulzesc să intre în aţe ca să dea cu capul. Sau că figura cu „un-doiul" nu mai ţine în secolul al XXI-lea, fiind predată la orice şcoală de fotbal piticilor şi ultracunoscută până şi pe maidan.

Aşadar, duminică, românii au fost evlavioşi, s-au ocupat de politică au vizionat sport şi s-au bucurat. Tot lucruri la care se pricep cel mai bine şi de la care nu se dau niciodată îndărăt. Ce poate fi mai plăcut şi mai înălţător când e armonie?...

Dan Coste